Numărul pacienţilor alergici la ambrozie creşte alarmant de la an la an, iar în Bucureşti s-a constatat o răspândire a acestei plante în ultima perioadă, atrage atenţia, într-un interviu acordat AGERPRES, vicepreşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică, dr. Poliana Leru, punctând că legea privind combaterea acestei buruieni este bine-venită, dar se va aplica greu.
Medicul precizează, în interviu, că legea ar trebui să cuprindă şi o latură care să se adreseze specialiştilor, cercetării medicale şi biologice, să prevadă fonduri, după modelul occidental. ”Modelul occidental de combatere a ambroziei nu este limitat la amenzi care se dau proprietarilor de terenuri. Există centre de studiu, de cercetare, există proiecte naţionale de cercetare, în care sunt implicaţi diferiţi specialişti, reţea naţională de aerobiologie, care studiază polenurile, nu numai ambrozia. Există o strategie naţională de control şi de combatere a poluării aerului, care implică şi această componentă de poluare biologică, care este dată în special de polen”, menţionează aceasta.
Ea spune că este dificilă prevenirea alergiilor, atât timp cât cauza este prezentă.
Potrivit acesteia, există un vaccin pentru alergia la ambrozie, numit de specialişti imunoterapie alergenică specifică, prin care se poate produce o ameliorare semnificativă a bolii pentru un interval variabil de timp.
Poliana Leru avertizează că o persoană alergică poate dezvolta astm – o boală destul de gravă, care poate fi controlată, dar are şi forme severe.
Ce simptome prezintă o persoană alergică la ambrozie?
În general, simptomele sunt de alergii ale căilor respiratorii superioare şi ochilor – respectiv rinită alergică, rinosinuzită, conjunctivită alergică, ce se manifestă prin mâncărime, secreţii, obstrucţie nazală – într-o primă fază. Ulterior, se pot manifesta şi prin simptome de astm – tuse, sufocare sau crize mai severe, în funcţie de durata bolii şi de terenul pe care survine alergia la ambrozie.
Câţi pacienţi se prezintă la medic în perioada de înflorire a ambroziei?
Perioada de înflorire a plantei este la începutul verii, începând din luna iulie, dar are perioada de vârf în august – septembrie şi atunci numărul pacienţilor care solicită consult alergologic poate fi de câteva zeci pe săptămână, deci foarte mulţi. Este o creştere evidentă de multe ori şi, în orice caz, mult mai mult de la un an la altul. Eu am aproape 200 de pacienţi cu alergie la ambrozie în evidenţă şi în ultima lună au venit peste 40 de pacienţi la consultaţie, jumătate fiind cazuri noi. Alarmant este faptul că numărul pacienţilor creşte de la an la an. Nu ştim în ce măsură este o creştere reală, dacă pacienţii cu simptome sunt mai bine informaţi sau a crescut gradul de conştientizare a acestei boli şi atunci se adresează mai repede medicului.
De ce tot mai mulţi oameni se plâng de efectele negative ale acestei plante în ultimul timp?
Despre pericolul pe care îl reprezintă ambrozia se ştie de peste zece ani, poate chiar de douăzeci de ani. Până acum zece ani era o problemă a zonei de Vest, de aceea în Timişoara a fost mai mult studiată problema ambroziei şi s-au alarmat mai mult medicii şi populaţia. Eu mă ocup de cel puţin zece ani de alergia la ambrozia în Bucureşti şi am constatat o răspândire alarmantă a plantei în ultimii ani. Agravarea problemei pentru bucureşteni şi extinderea ambroziei pe care o şi vedem foarte mult sunt evidente în Capitală, în special în ultimii patru-cinci ani. Nu este o noutate. Caracterul de noutate este dat de preocuparea mult mai intensă a presei şi a pacienţilor, au fost mult mai multe informaţii pe internet în ultimul an.
Un medic de la Timişoara – Carmen Bunu-Panaitescu – spunea, în urmă cu câţiva ani, că lucrează la un vaccin pentru persoanele alergice. În ce stadiu se află acest proiect?
Profesoara Carmen Bunu – Panaitescu este alergolog cunoscut în Timişoara şi este implicată într-un proiect important de cercetare împreună cu specialiştii austrieci, în urma căruia urmăresc să producă un vaccin mai specific, mai ţintit. Există vaccin pentru alergia la ambrozie. Vaccin este impropriu spus, termenul corect este imunoterapie alergenică specifică. Principiul terapeutic este asemănător cu cel al vaccinării, de aceea i se poate spune vaccin, dar acesta există şi se aplică de mulţi ani în diferite alergii. Sunt nişte extracte cu cantităţi foarte mici din substanţa alergenică, din polenul de ambrozie, particule care determină tulburarea imunologică şi din ele se prepară un produs care acţionează etiologic, deci practic este singura formă de tratament care se adresează cauzei. Este un tratament laborios şi de durată, se face timp de câteva luni pe an, mai mulţi ani consecutiv.
În urma acestui tratament pacienţii se vindecă sau rămân cu o sensibilitate la această plantă?
Se produce o ameliorare pentru câţiva ani, poate până la zece ani. Tratamentul durează între trei şi cinci ani. Estimăm o ameliorare semnificativă, dar nu putem garanta o vindecare totală a alergiilor. Mai mult decât atât, la aceşti pacienţi există un risc mai mare decât la alte persoane, care sunt non alergice, să apară în timp alte tipuri de alergii. Nu se poate garanta vindecarea. Este evident un tratament benefic, indicat şi cu rezultate bune, dar atâta timp cât nu avem o durată de zeci de ani de urmărire, nu putem vorbi de garantarea unei vindecări.
Tratamentele naturiste sunt indicate, au efecte asupra pacienţilor care suferă de această alergie?
Nu recomand tratamente naturiste. Recomand produse sau medicamente care sunt validate ştiinţific pe baza unor studii largi. Tratamentele pe bază de plante, pe care multe persoane le consideră inofensive, în cazul alergiilor pot să conţină chiar urme din unele plante care pot fi şi ele alergizante. Nu numai că valoarea lor terapeutică este discutabilă, dar uneori pot chiar să facă rău.
Se poate vorbi de o prevenţie în cazul acestei alergii? Persoanele alergice pot lua măsuri pentru a o preîntâmpina?
Ar trebui să scăpăm de ambrozie, dar este dificil de evitat contactul cu planta. Chiar dacă unele persoane fac tratamentul acesta de imunoterapie alergenică şi evoluţia lor este mai bună, apar alte persoane sensibilizate şi alergice. Contactul repetat cu o substanţă care produce alergii determină într-o primă fază sensibilizare, deci o modificare a sistemului imunitar, care duce la producerea de anticorpi anormali, care nu ar trebui să existe. Contactul repetat cu substanţa care a produs sensibilizarea determină ulterior faza de manifestare clinică a alergiilor. Este dificilă prevenirea alergiilor, atât timp cât cauza este prezentă.
Există riscul ca această alergie să degenereze în boli mai grave?
Boala cea mai gravă care poate să apară şi apare relativ frecvent este astmul, care este o boală destul de gravă. Poate fi controlată, dar are şi forme severe. Aproximativ 10% dintre pacienţii cu astm pot avea o evoluţie severă. Aceasta este boala de care ne temem cel mai mult la pacienţii care au rinită sau rinoconjunctivită alergică.
Ce persoane sunt predispuse la acest gen de alergie?
În general, alergiile apar mai frecvent la persoane cu predispoziţie genetică, care sunt numite atopice. Apariţia alergiilor are o componentă genetică şi una de mediu. În cazul alergiei la ambrozie, numărul pacienţilor care nu au avut alergii în familie este mai mare decât în cazul altor alergii. Este oarecum o particularitate a acestei alergii şi este datorată faptului că este un polen puternic alergizant. Este o plantă agresivă şi, având această putere de a produce sensibilizare şi alergii, contactul cu ea determină frecvent alergii la oamenii care nu au avut până atunci. Acesta este un lucru destul de alarmant, care subliniază importanţa controlului mediului şi al factorilor nocivi de mediu.
Legea privind combaterea ambroziei a fost adoptată în acest an. Cum vedeţi acest act normativ?
Este o lege bine-venită, în sensul că se speră ca prin aplicarea ei să se limiteze răspândirea ambroziei, cu normele de aplicare destul de întârziate, dar este un demers administrativ. Ar trebui să existe o specificare mai clară a răspunderii – cine să coordoneze această activitate. Cred că legea ar trebui să cuprindă şi o latură care să se adreseze specialiştilor, cercetării medicale şi biologice, să prevadă fonduri, după modelul occidental. Este o problemă în care ţările europene care sunt afectate de ambrozie sunt foarte avansate. Modelul occidental de combatere a ambroziei nu este limitat la amenzi care se dau proprietarilor de terenuri. Există centre de studiu, de cercetare, există proiecte naţionale de cercetare în care sunt implicaţi diferiţi specialişti, reţea naţională de aerobiologie, care studiază polenurile, nu numai ambrozia. Există o strategie naţională de control şi de combatere a poluării aerului, care implică şi această componentă de poluare biologică, care este dată în special de polen. Este o viziune mult mai amplă, astfel încât legea care se referă doar la amenzi pare insuficientă din această perspectivă. Este bine-venită, dar se va aplica greu, târziu, probabil parţial, nu ştiu cine va răspunde. Am văzut că în unele locuri ambrozia este cosită, dar aceasta este o metodă ineficientă, deoarece ea creşte la loc. Ea ar trebui smulsă la începutul primăverii, nu tăiată, de aceea combaterea ei trebuie făcută şi coordonată de oameni care cunosc problema şi înţeleg amploarea fenomenului.
***
Guvernul a aprobat miercuri normele metodologice de aplicare a legii privind combaterea ambroziei.
Conform legii, în scopul distrugerii ambroziei şi prevenirii răspândirii acesteia, proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole vor desfăşura periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante şi apariţia primelor inflorescenţe, lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări şi metode specifice. Aceste măsuri se menţin până la sfârşitul perioadei de vegetaţie a ambroziei.
De asemenea, beneficiarii lucrărilor de construcţii au obligaţia ca pe terenurile afectate de lucrări să ia măsurile necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii ambroziei.
Cei care nu îşi îndeplinesc această obligaţie vor primi un avertisment scris şi, dacă nu se conformează, vor fi amendaţi cu sume cuprinse între 750 şi 5.000 de lei – persoanele fizice şi 5.000 – 20.000 de lei – persoanele juridice.
Potrivit normelor metodologice, verificarea şi identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia se declanşează primăvara, după răsărirea acestei buruieni, şi se încheie cel târziu până la data de 20 mai a fiecărui an, când se poate constata o diferenţiere vegetativă faţă de celelalte specii de buruieni.
Verificarea şi identificarea terenurilor infestate cu această buruiană se efectuează de către autorităţile publice locale, prin agenţii agricoli angajaţi sau persoanele desemnate din cadrul acestora.
Autorităţile publice locale transmit un centralizator Instituţiei Prefectului şi direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, până cel târziu la data de 25 mai a fiecărui an. Instituţia Prefectului transmite o somaţie către toţi proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole unde au fost identificate focare de infestare cu buruiana ambrozia, până cel târziu la data de 5 iunie a fiecărui an.
Metodele recomandate pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea ambroziei sunt: cosirea repetată, manual sau mecanic, în funcţie de locul şi suprafaţa infestată, distrugerea cu unelte agricole, smulgerea în cazul unor suprafeţe izolate, efectuarea unor arături adânci şi discuiri pe terenurile agricole, erbicidarea, după caz, prevăd normele metodologice.
Sursa: AGERPRES
