Legea privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ are ca obiect instituirea unor măsuri şi mecanisme legale pentru prevenirea şi depistarea precoce a diabetului precum şi pentru conştientizarea, încurajarea şi sprijinirea populaţiei să adopte şi să practice un stil de viaţă sănătos şi responsabil în vederea menţinerii unei bune stări de sănătate pe toată perioada vieţii.
Programul Naţional de Prevenţie a Diabetului se derulează de către casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti prin intermediul furnizorilor de servicii medicale în specialitatea medicină de familie, diabet zaharat, nutriţie si boli metabolice, medicina muncii, cabinetelor de medicină şcolară sau a centrelor comunitare integrate din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.
Pot furniza servicii medicale de specialitate în cadrul Programului Naţional de Prevenţie a Diabetului furnizorii publici sau privaţi de servicii medicale”, potrivit legii promulgate de către şeful statului
Casele de asigurări de sănătate au următoarele atribuţii:
– încheie contracte de furnizare a serviciilor medicale de prevenţie a diabetului cu furnizorii de servicii medicale şi cei de servicii de suport din raza de competenţă având ca obiect desfăşurarea serviciilor medicale şi a activităţilor de prevenţie a diabetului prevăzute de Programul Naţional de Prevenţie a Diabetului, de alte acte normative ori aprobate de către Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau de către alte autorităţi;
-în aria proprie de competenţă, prin colaborare cu direcţia de sănătate publică, ţine evidenţa furnizorilor de servicii medicale de medicina muncii şi a cabinetelor de medicină şcolară pe care-i coordonează în desfăşurarea activităţilor de prevenţie şi de depistare a diabetului;
-colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea asigurării evaluării privind depistarea şi prevenţia diabetului a persoanelor din categoriile defavorizate ori fără loc de muncă şi care nu sunt înregistrate la un medic de familie;
– monitorizează şi coordonează procesul de introducere în Registrul Naţional de Diabet şi Prediabet a datelor şi informaţiilor stabilite prin Programul Naţional de Prevenţie a Diabetului ori prin ordinul comun al Ministrului Sănătăţii şi Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
-raportează către Institutul Naţional de Sănătate Publică datele solicitate de către acesta”, potrivit sursei citate.
De asemenea, în zonele care nu sunt acoperite cu medici de familie sau medici şcolari, conform prevederilor din Programul Naţional de Prevenţie a Diabetului, casa de asigurări, cu consultarea centrului judeţean de diabet, poate stabili ca programul de prevenţie şi depistare precoce a diabetului precum şi alte programe de prevenţie să se desfăşoare prin intermediul altor specialităţi medicale inclusiv nutriţie şi dietetică ori, după caz, a centrelor medicale integrate ori a asistenţilor medicali comunitari stabilind în acest sens, împreună cu autorităţile publice locale, un program de desfăşurare a acţiunilor de prevenţie şi depistare precoce a diabetului.
Medicul de familie, anual, întocmeşte sau, după caz, actualizează o evaluare pentru fiecare pacient din lista proprie cu privire la factorii ambientali în care acesta trăieşte acasă şi la locul de muncă, regimul şi igiena alimentară, stilul de viaţă şi atitudinea faţă de sănătatea proprie, starea generală de sănătate şi afecţiunile cu care este în evidenţă precum şi cu alte elemente prevăzute prin prevederile Programului Naţional de Prevenţie a Diabetului.
„Medicul de familie, dacă apreciază că este cazul, în cadrul procesului de evaluare poate consulta medicul de medicina muncii sau, după caz, medicul de medicină şcolară. În funcţie de rezultatul evaluării, medicul de familie decide cu privire la măsurile ce trebuie luate inclusiv, în condiţiile Programului Naţional de Prevenţie a Diabetului, trimiterea pacientului pentru investigaţii clinice şi paraclinice suplimentare. Evaluarea condiţiilor referitoare la factorii ambientali în care pacientul trăieşte acasă, regimul şi igiena alimentară, stilul de viaţă şi atitudinea faţă de sănătatea proprie se poate face de către medicul de familie şi în afara timpului normal de lucru, inclusiv printr-o vizită la domiciliul pacientului”, mai arată actul normativ.
Totodată, autorităţile administraţiei publice locale, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene, pot elabora şi aproba programe de promovare, încurajare şi susţinere a unui stil de viaţă sănătos.
Senatul a adoptat pe 28 aprilie proiectul, ca prim for sesizat, iar pe 20 octombrie a primit votul decizional în Camera Deputaţilor.
