Infecția cu noul coronavirus poate declanșa un răspuns de „dereglare imunitară” care se prelungește un timp îndelungat după infecția inițială și după recuperare. Acest răspuns imunitar a fost observat inclusiv în rândul persoanelor care au prezentat simptome ușoare sau care nu au avut simptome, susține o echipă de cercetători de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite.
Potrivit studiului publicat în Journal of Translational Medicine, când o persoană este infectată cu un virus sau cu un alt agent patogen, organismul său eliberează anticorpi, care împiedică substanțele străine să invadeze celulele. În unele cazuri, organismul produce și autoanticorpi, care pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi. Cercetătorii americani au descoperit că cei care au trecut prin COVID-19 prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet, scrie ziare.com.
„Aceste descoperiri ajută la explicarea caracterului deosebit de unic al bolii COVID-19. Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a explicat Justyna Fert-Bober, unul dintre autorii studiului.
În cadrul studiului, echipa de cercetare de la Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane care au fost confirmate cu COVID-19. Specialiştii au comparat probe de sânge de la aceşti indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoşi înainte de pandemie. Toate persoanele cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 au prezentat niveluri crescute de autoanticorpi. Unii dintre autoanticorpi au fost identificaţi de asemenea la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă.
„Am identificat semnale ale activităţii autoanticorpilor care sunt de obicei asociate inflamaţiei cronice şi leziunilor ce implică anumite sisteme de organe şi ţesuturi, cum ar fi articulaţiile, pielea şi sistemul nervos”, a declarat și Susan Cheng, un alt autor al studiului.
Unii dintre autoanticorpi au fost asociaţi cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbaţii. În acest studiu, însă, bărbaţii au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile.
Cercetătorii doresc acum extinderea studiului pentru a identifica tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenţi şi care pot persista la persoanele cu simptome de COVID-19 de lungă durată.
