Pacienții se așteaptă adesea să plece din cabinetul medicului imagist, în urma unei ecografii de părți moi, cu răspunsuri clare, însă examinările ecografice nu oferă întotdeauna diagnostice certe. Este mesajul clar transmis de dr. Marius Liviu Moise, medic specialist în imagistică medicală (IRM, CT, senologie și ecografie) la MedLife Timișoara, care le recomandă atât colegilor clinicieni, cât și pacienților acestora, ca în completarea demersului terapeutic să apeleze inclusiv la biopsie, atunci când diagnosticul ecografic nu este evident, chiar dacă procedura este asociată cu frică și stare de anxietate.
„Experiența mi-a arătat faptul că examenul histopatologic poate oferi un diagnostic diferit față de suspiciunea inițială, deci nu este indicat să forțezi un diagnostic cert după efectuarea ecografiei, ci un diagnostic prezumtiv – iar pacienții sper să înțeleagă asta. Ecografia nu oferă întotdeauna, cu certitudine, un diagnostic clinic, ci oferă doar niște criterii imagistice, care să ajute medicul clinician să orienteze pacientul și să facă un eventual plan de tratament. Ecografia poate doar să ofere un diagnostic prezumtiv. La modul ideal, aceasta ar trebui să ofere diagnostice diferențiale. Dacă un medic imagist reușește să indice 2-3 diagnostice diferențiale, care să-l orienteze pe medicul clinician, acesta va diagnostica si trata pacientul mult mai rapid”, susține medicul.
Dr. Moise este unul dintre puținii specialiști din țară care fac ecografii de părți moi. Pentru că este o nișă în care ai nevoie nu doar de formare, ci și de aparatură performantă. Așa că vede des pacienți veniți pentru ecografie ganglionară: „Ecografia ganglionară poate ajuta foarte mult la identificarea caracterelor de benignitate sau malignitate ale acelui ganglion limfatic. Noi, medicii imagiști, în momentul în care efectuăm ecografia ganglionară, avem niște criterii diagnostice clare pentru a face diferența dintre un ganglion cu caractere inflamatorii și unul cu caractere maligne – de exemplu dimensiune, formă, contur, structură internă și vascularizație. În cadrul evaluării ecografice putem identifica inclusiv ganglionii inflamatori de etiologie inflamatorie – virală (ex. mononucleoză infecțioasă) sau bacteriană (ex TBC), precum și cei cu caractere proliferative (limfoame, ganglioni metastatici).”
Internetul, spaima pacienților
Ideal ar fi ca toți acești pacienți, ce prezintă semne suspecte (ex., asimetrii, umflături) la nivel cervical sau supraclavicular, să fie anterior consultați de un medic specialist – ideal ORL, boli infecțioase sau hematolog, înainte de a se prezenta în cabinetul medicului imagist. Lucru care de multe ori nu se întâmplă. Ba, mai mult decât atât, pacienții încep să caute informații pe internet: „Adesea, pacienții sau aparținătorii acestora, observă întâmplător o asimetrie, o umflătură sau un nodul la nivelul gâtului. Și primul impuls este, evident, să caute pe Google. Acolo, în momentul în care tastezi <nodul, umflătură gât> primele rezultate vor fi cu scenarii catastrofale, cel mai adesea legate de tumori incurabile, iar oamenii intră în panică, pentru că, de obicei, pe forumuri apar povestiri tragice ale unor pacienți sau cunoscuți ai acestora, precum și sfaturi sau indicații fără fundament medical. Dar, statistic vorbind, ele sunt mult mai puține decât cele benigne. Pentru că aceste asimetrii sau formațiuni palpabile de la nivelul gâtului sunt foarte frecvente, noi fiind constant expuși la infecții virale în mediul în care trăim – școală, serviciu, magazine, petreceri. În timp ce patologia malignă este mai puțin frecventă – aici vorbim de obicei despre limfoame sau metastaze ale unor tumori de la nivel cervical.”
Există și situații care ar trebui să ridice semne de întrebare, ca de exemplu prezența unor asimetrii sau umflături în cadrul regiunii supraclaviculare: „În momentul când acolo apare o asimetrie sau o formațiune crescută, acela poate fi un semnal de alarmă. Pentru că, dacă continui investigarea ganglionilor cervicali, uneori chiar și axilari, cu care aceștia sunt conectați, ca un șirag de mărgele, șansa este mare de a găsi multipli ganglioni suspecți ecografic.”
În astfel de cazuri ar fi indicat ca pacientul să efectueze și o investigație suplimentară imagistică, precum IRM sau CT, recomandă medicul specialist: „Ecografia este, într-adevăr, mai accesibilă, ca număr de aparate ecografice disponibile, durată a investigației sau preț, însă nu are mereu aceeași acuratețe sau specificitate ca o investigație IRM sau CT. Punctul slab al ecografiei este faptul că este dependentă de operator și aici intervine factorul subiectiv – riscul de a nu putea efectua investigația în condiții optime si de a nu identifica leziuni. O investigație IRM sau CT oferă imagini standardizate, pe suport digital, pe care le poate interpreta orice medic imagist, chiar si la distanță, pe când ecografia este cel mai adesea interpretată exclusiv de medicul care a efectuat-o.
Investigațiile suplimentare pot salva vieți
Tot o astfel de investigație, mai amănunțită, ar fi fost, probabil, mult mai elocventă și în cazul unui tânăr de aproximativ 28 de ani, cu o formațiune cervicală, care a trecut prin cabinetul dr. Moise. „Leziunea părea, atât ca localizare, cât și ca structură un banal ganglion inflamator, cel mai probabil în context postinfecțios, viral. Ganglionul era destul de mare ca dimensiuni, în jur de 3 cm diametru, iar zona de tegument corespunzătoare era roșie, caldă și tumefiată. Pacientul s-a întors la medicul clinician trimițător, a urmat un tratament de circa 2-3 săptămâni de antibiotice și antiinflamatoare – diagnosticul prezumptiv fiind unul de posibil adenoflegmon. Ulterior, în condițiile în care tratamentul nu părea să funcționeze, pacientului i s-a efectuat o biopsie ganglionară, rezultatul histopatologic indicând o etiologie bacilară. Adică pacientul avea TBC pulmonar, iar în tot acest interval de timp infectase multe persoane în jurul său – soție, bebeluș, părinți, colegi. Chiar dacă în diagnosticul diferențial am inclus și posibilitatea de a fi un ganglion în context tuberculos, pentru că pacientul nu prezenta alte simptome – nu avea dificultăți de respirație, nu tușea, nu slăbise, nu transpira excesiv, nu făcuse febră, el nu a fost testat pentru TBC, nu a efectuat radiografie pulmonară sau CT toracic, investigații ce ar fi putut ajuta la un diagnostic precoce”, își amintește dr. Moise.
În astfel de cazuri, spune medicul, ar fi ideal ca pacientul să poată efectua cât mai multe investigații suplimentare necesare, eventual decontate prin intermediul asigurărilor de sănătate, fără a fi obligat să plătească din buzunarul propriu: „Într-un sistem de sănătate ideal, în cadrul căruia pacientul poate beneficia de cât mai multe investigații medicale decontate prin asigurări de sănătate, fie publice, fie private, medicul imagist poate recomanda efectuarea unor investigații imagistice suplimentare (radiografie, CT, IRM) , în cel mai scurt timp posibil, pentru a asigura un diagnostic cât mai corect posibil. Însă, din păcate, ca medici imagiști, cel mai adesea nu putem urmări sau investiga direct pacientul, fără o trimitere prealabilă pentru investigații cu raze X, ceea ce se întâmplă după plecarea acestuia din cabinet sau clinică depinzând foarte mult de complianța sau educația medicală a acestuia .”
Medicina este un drum lung, însă plin de satisfacții
Deși nu se poate mereu pronunța asupra unui diagnostic concret, dr. Moise este genul de medic imagist căruia îi face plăcere să asculte și să dialogheze cu pacienții. Curios din fire, atunci când începe o investigație depășește granițele monitorului și caută răspunsuri și dincolo de el. „Este normal să încerci, pe cât posibil, să îi dai pacientului cât mai multe informații despre diagnosticul său, în măsura în care îl poți intui corect. Trebuie însă să fii diplomat și empatic, pentru că un diagnostic de tumoră malignă, cel mai adesea produce o stare de confuzie și panică. Deci, trebuie asigurat pacientul și de faptul că aproape mereu există o soluție la problema sa de sănătate, pentru că acesta este adevărul. Sunt puține patologii, inclusiv maligne, care să nu aibă o formă de tratament în anul 2024. ”, spune el încurajator.
În contextul atâtor campanii de informare legate de patologii grave, dr. Moise observă faptul că, de la an la an, crește numărul de pacienți care se investighează în scop profilactic prin investigații imagistice, conștientizând astfel că prevenția este cel mai bun tratament. Cu cât afecțiunile sunt descoperite mai devreme, cu atât vindecarea este mai ușoară și mai rapidă, ceea ce se traduce printr-un număr mai mare de vieți salvate. Iar asta „șterge” dificultățile cu care se confruntă în general medicii, mai ales cei tineri: „Medicina este un drum foarte lung, de care nu ești conștient în momentul admiterii în cadrul facultății. Desigur, există o mulțime de satisfacții, însă necesită multă răbdare și dedicare, ceea ce majoritatea nu conștientizează în momentul în care pornesc pe acest drum”, concluzionează specialistul.
În ceea ce privește viitorul, dr. Moise se mândrește cu faptul că, în curând, va lucra în unul dintre cele mai mari spitale din vestul țării – atât ca număr de specialități, cât și în ceea ce privește dotările, spitalul MedLife Medici’s & Brol Timișoara. Pentru pacienți, acest lucru înseamnă acoperirea tuturor nevoilor într-un singur loc, cu minimum de efort și maximum de eficiență.
***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
