Diverticuloza și diverticulita sunt afecțiuni care vizează colonul (intestinul gros) și care au ca element comun prezența diverticulilor. Mai mult de 30% dintre adulții din SUA cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani și mai mult de 70% dintre vârstnicii de peste 80 de ani au diverticuloză, potrivit datelor Institutului Național de Diabet Boli Digestive și Boli Renale al SUA. Aproximativ 200.000 de americani sunt spitalizați pentru diverticulită în fiecare an. „După vârsta de 70 ani peste 75% dintre pacienți sunt diagnosticați cu diverticuloză, conform datelor din literatură. La mine ajung în jur de 2-3 cazuri de diverticuloză complicată pe lună, care sunt diagnosticate și tratate de această patologie”, a precizat dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie, Hyperclinica MedLife Cluj.
Diverticulii sunt niște dilatații sub formă de saci la nivelul peretelui colonic, cel mai adesea în colonul descendent (stâng) sau în colonul sigmoid (colonul pelvin, partea intestinului gros care este cel mai aproape de rect și anus). „Diverticulii sunt cauzați de hernierea mucoasei și submucoasei prin stratul muscular al peretelui colonic. Diverticuloza asimptomatică încadrează boală diverticulară, care, la rândul ei, poate fi simptomatică necomplicată sau complicată. Diferența rezidă din prezența inflamației diverticulilor și a posibilelor complicații – de la simpla congestie a acestora până la hemoragie diverticulară, abcesul peridiverticular, perforația cu reacție peritoneală localizată și/ sau generalizată, respectiv un posibil status septic aferent și, implicit, diferența dintre formele de tratament adecvate gradului de severitate”, a explicat dr. Răzvan Zaro, medic gastroenterolog.
În timp ce în rândul persoanelor cu vârsta sub 50 de ani diverticulita este mai frecventă la bărbați, printre persoanele cu vârsta de peste 50 de ani diverticulita este mai frecventă la femei.
Durerea abdominală, unul dintre simptomele dominante în diverticulită
Majoritatea persoanelor cu diverticuloză nu vor dezvolta niciodată simptome, dar 5% dintre persoanele cu diverticuloză dezvoltă diverticulită. De obicei, oamenii observă simptomele atunci când au deja complicații, cum ar fi sângerarea diverticulară sau diverticulită.
De obicei, diverticuloza nu provoacă simptome, dar uneori, pacienții pot acuza sensibilitate sau durere abdominală (în special în partea stângă a abdomenului inferior), balonare sau constipație. Diverticuloza este adesea diagnosticată întâmplător în cadrul colonoscopiei efectuate pentru alte motive sau în cadrul screeningului endoscopic al cancerului colorectal, efectuat după vârsta de 50 de ani. Diverticulita se poate manifesta prin durere sau crampe în partea stângă inferioară a abdomenului (fosa iliacă stângă). Durerea variază de la durere abdominală ușoară până la durere acută generalizată în tot abdomenul, în caz de peritonită.
„Unul dintre simptomele dominante este durerea abdominală, de intensitate variabilă, durere care poate apărea oriunde pe traiectul colonic, dar cu predominanță la nivelul flancului și fosei iliace stângi, arii topografice corespunzătoare segmentelor de colon descendent și sigmoid. Alte simptome sunt reprezentate de o stare generală influențată negativ, febra/ frisoane, uneori tranzit accelerat pentru fecale, iar hemoragia digestivă inferioară este cunoscută că fiind autolimitativă în până la 90% din cazuri”, a semnalat medicul.
Un episod de diverticulită se tratează implicit plecând de la un diagnostic precis al formei de severitate.
„Abordarea terapeutică este predominant medicamentoasă prin abord per os sau parenteral cu antibiotice, respectiv simptomatice. În unele cazuri dedicate diverticulitelor complicate cu abcese, perforații sau uneori hemoragii diverticulare (doar în cazuri în care prin endoscopie digestivă inferioară sau radiologie intervențională nu s-a reușit o hemostaza eficientă), sancționarea terapeutică este chirurgicală. La unii pacienți selecționați, în special cei cu abcese refractare prin tratament convențional, o oportunitate terapeutică poate fi reprezentată de drenajul ghidat ecografic sau CT al abcesului peridiverticular”, a spus dr. Răzvan Zaro.
În opinia gastroenterologului, „stilul de viață influențează major atât sănătatea gastrointestinală, cât și pe cea generală a organismului. Pentru un tract digestiv sănătos este nevoie de o alimentație variată și echilibrată nutrițional, bogată în antioxidanții oferiți de legume și fructe, fibre alimentare de bună calitate, hidratare adecvată, evitarea fumatului și a consumului de alcool, evitarea alimentelor ultraprocesate și afumate, activitate fizică susținută în funcție de capabilitățile individuale, dar și un control adecvat al greutății corporale”.
Alimentația nesănătoasă, factor de risc pentru apariția cancerului gastric
Cancerul de stomac este al cincilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial, conform datelor Fundației Mondiale de Cercetări în Cancer. Este al patrulea cel mai frecvent cancer la bărbați și al șaptelea cel mai frecvent cancer la femei. În 2022 au fost înregistrate peste 968.784 de cazuri noi de cancer de stomac în lumea întreagă. În România, cancerul gastric reprezintă 5,2 %, respectiv 3% din noile cazuri de cancer la bărbați, respectiv la femei (peste media UE), după cum arată Profilul de țară privind cancerul 2023.
„Frecvența cancerului gastric este de aproximativ 1-2 cazuri, fără o anume uniformitate calendaristică”, a spus dr. Răzvan Zaro, referindu-se la pacienții cu acest tip de cancer care vin la gastroenterologul din cadrul MedLife Cluj. „Dacă ar fi să sumarizez principalii factori de risc pentru cancerul gastric, aceștia ar fi factori alimentari, în special alimentele afumate, nitrozaminele rezultate din procesul de afumare fiind responsabile de declanșarea secvenței carcinogenetice, alimentele cu aport crescut de sare, ultra-condimentate respectiv hiperacide; factorii nocivi precum fumatul și consumul de alcool; infecția cu H.pylori și factori genetici”, a descris medicul gastroenterolog.
Diagnosticul precoce de cancer gastric poate salva viața
Cancerul gastric este una dintre cele mai agresive forme, ocupând locul trei ca mortalitate dintre toate tipurile de cancer. Cancerul gastric în stadii incipiente poate fi complet asimptomatic sau se poate manifesta printr-o simptomatologie nespecifică: greață, senzație de sațietate precoce, disconfort sau durere discretă la nivelul etajului abdominal superior. „În unele situații mai rare, chiar dacă este vorba de un stadiu incipient, pacientul poate prezența asteno-adinamie, anemie și, mai rar, pierderi sanguine la nivelul tractului digestiv obiectivate prin melenă, dar ultimele elemente sunt decelate frecvent în cadrul stadiilor avansate loco-regional”, a semnalat dr. Răzvan Zaro.
Diagnosticul de certitudine, care stabilește prezența cancerului, este pus de medicul gastroenterolog, cu ajutorul unei endoscopii digestive superioare (EDS). Această investigație permite vizualizarea tumorii și prelevarea unor mici fragmente din ea, care sunt apoi trimise la analiza anatomopatologică. Medicul anatomopatolog stabilește tipul de celule care alcătuiesc tumora.
Un caz pe care l-a tratat recent gastroenterologul clujean este al unui pacient cu cancer gastric în stadiu incipient
„Ulterior diagnosticului și stadializării bolii s-a optat pentru o intervenție chirurgicală curativă. În decurs de aproximativ 10 luni de zile de la momentul operator, pacientul a fost diagnosticat cu o leziune malignă urotelială cvasi-incipientă pentru care a urmat o rezecție chirurgicală de asemeni curativă. Particularitatea o văd reprezentată de diagnosticul precoce și tratamentul curativ a două leziuni neoplazice maligne distincte în decurs de mai puțin de 1 an de zile. Intuiesc că astfel de cazuri sunt tot mai numeroase, poate chiar la o altă scară dimensională, rezoluția diagnostică și terapeutică fiind resortul progresului înregistrat de medicină alopată”, a afirmat dr. Zaro.
Cancerul gastric poate fi prevenit prin respectarea anumitor reguli pe care medicii buni adesea le spun pacienților cu care interacționează: „Abordarea unui stil de viață sănătos prin alimentație echilibrată nutrițional, consum de legume și fructe adecvat – ce asigură un aport de antioxidanți necesar, evitarea consumului de alcool și a fumatului, evitarea alimentelor condimentate în exces și picante, ultraprocesate și afumate, eradicarea infecției cu H.pylori precum și monitorizarea periodică de specialitate a unor afecțiuni gastrice inflamatorii precum – gastrită atrofică, prezența unor modificări celulare metaplazice și/ sau displazice gastrice”, sunt lucrurile de care trebuie să țină cont oamenii, potrivit dr. Răzvan Zaro.
Surse:
https://www.wcrf.org/preventing-cancer/cancer-statistics/stomach-cancer-statistics/
https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/03/Profil-de-tara-privind-cancerul-2023.pdf
**
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
