În perioadele de toamnă și iarnă, incidența bolilor respiratorii crește din cauza temperaturilor scăzute, a umidității ridicate și a tendinței de a petrece mai mult timp în spații închise, favorizând transmiterea bolilor. „În sezonul rece, mai multe afecțiuni respiratorii și alergice tind să se acutizeze din cauza unei combinații de factori de mediu și fiziologici”, atrage atenția as. univ. dr. Oana Octavia Harich, medic pneumolog și alergolog la Hyperclinica MedLife Timișoara – Eroilor.
În sezonul rece predomină infecțiile căilor respiratorii superioare (rinofaringita acută, sinuzitele, laringitele) și inferioare (bronșitele, pneumoniile), acutizarea patologiilor cronice, cum sunt astmul și bronhopneumopatia cronic obstructivă, în timp ce alergiile respiratorii (rinitele, conjunctivitele și astmul alergic) sunt mai frecvente în lunile de primăvară-vară. Medicii buni sunt pregătiți întotdeauna, indiferent de sezon, să vină în întâmpinarea nevoilor pacienților care li se adresează atât cu boli acute, cât și cu cele cronice care se reactivează în anumite perioade din an.
„În ambulatoriul de specialitate MedLife, pacienții se prezintă frecvent cu diverse boli respiratorii, care variază în funcție de vârstă, mediul de viață, expunerea la factori de risc și sezon. Temperaturile scăzute, umiditatea variabilă și expunerea crescută la agenți patogeni contribuie la agravarea anumitor afecțiuni, motiv pentru care este extrem de importantă vaccinarea antigripală și antipneumococică pentru a preveni aceste situații”, semnalează dr. Octavia Harich.
Poluarea aerului afectează sănătatea copiilor și adulților
Peste 5.480 de copii mai mici de un an din 23 de țări și teritorii din Europa și Asia Centrală au murit din cauze legate de poluarea aerului în 2021, potrivit datelor UNICEF. Decesele legate de poluarea aerului în întreaga regiune au reprezentat unul din cinci din totalul deceselor copiilor sub un an, conform documentului Breathless beginnings: policies to protect children from air pollution in Europe and Central Asia (Politici de protecție a copiilor împotriva poluării aerului în Europa și în Asia Centrală).
„Expunerea la poluanți atmosferici, cum ar fi particulele fine (PM2.5 și PM10), dioxidul de sulf (SO₂), dioxidul de azot (NO₂) și ozonul (O₃), provoacă iritații ale căilor respiratorii, agravarea astmului bronșic, bronșita cronică și BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică). De asemenea, poluarea crește riscul de infecții respiratorii”, explică as. univ. dr. Octavia Harich.
Bebelușii și copiii mici sunt cei mai expuși riscului de deces și de a se îmbolnăvi. Expunerea timpurie și frecventă la poluarea aerului – inclusiv în timpul sarcinii – duce la reducerea și restructurarea plămânilor și crește riscul de pneumonie, infecții ale tractului respirator superior, infecții auriculare, astm, alergii și eczeme. Respirarea aerului poluat poate provoca inflamații la nivelul creierului, împiedicând creșterea și afectând dezvoltarea cognitivă.
„Inhalarea poluanților declanșează inflamație la nivelul căilor respiratorii, ceea ce poate provoca simptome precum tuse, respirație șuierătoare, senzație de sufocare și iritație a gâtului. Copiii expuși la aer poluat pot avea o dezvoltare pulmonară mai redusă, ceea ce poate afecta funcționarea plămânilor pe termen lung”, a confirmat medicul pneumolog, care a avertizat și asupra pericolului de cancer la plămâni.
„Expunerea prelungită la noxe, la particulele fine și la substanțele toxice crește riscul de cancer pulmonar”, a spus dr. Octavia Harich, care îi îndeamnă pe români să evite expunerea la noxe, să utilizeze echipamente de protecție la locul de muncă și să evite fumatul.
„Un stil de viață sănătos joacă un rol esențial în menținerea și îmbunătățirea sănătății plămânilor. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce riscul de boli respiratorii, îmbunătățește capacitatea respiratorie și, totodată, ajută la gestionarea afecțiunilor deja existente. Cele mai importante reguli sunt: renunțarea la fumat, exercițiile fizice repetate, adoptarea unei diete corespunzătoare, echilibrate, menținerea greutății corporale în parametri normali, evitarea expunerii la poluanți, imunizarea împotriva bolilor respiratorii, evitarea alergenilor din mediu”, a completat medicul cu dublă specializare: pneumologie și alergologie.
În România, potrivit estimărilor, 63 de copii sub un an au murit în 2021 din cauze legate de poluarea aerului. Prin urmare, un stil de viață sănătos reprezintă o investiție pe termen lung în sănătatea plămânilor și în bunăstarea generală, contribuind la prevenirea bolilor respiratorii și la îmbunătățirea calității vieții.
Diferențierea între simptomele alergiilor și cele ale altor boli respiratorii poate fi uneori dificilă
Dr. Octavia Harich a ales Medicina, încurajată fiind de familie, în special de tatăl ei, care a avut o influență majoră în acest sens. „Ca orice student la Medicină, mi-am dorit inițial o ramură chirurgicală. Din nefericire, un eveniment rutier în urma căruia am rămas cu un deficit motor al mâinii stângi m-a făcut să înțeleg că trebuie să schimb macazul. Am ales alergologia pentru că este un tărâm relativ nou, cu multe provocări, sistemul imun este foarte vast, iar cunoașterea și înțelegerea lui sunt încă la început. Numărul pacienților alergici este într-o continuă creștere, iar cazuistica este din ce în ce mai complexă. Pneumologia a venit ulterior, din dorința de a aprofunda patologia respiratorie”, a mărturisit medicul care, având ambele specializări, are avantajul că poate evalua patologiile respiratorii și din punct de vedere alergologic, astfel că se scurtează timpul în care pacientul este diagnosticat complet.
Există mai multe tipuri de alergii respiratorii precum: alergia la diversele tipuri de polen ,alergia la acarieni din praful de casă, alergia la scuamele animalelor, dar și alergia la mucegaiuri.
Pacienții care vin la dr. Octavia Harich au diverse forme de boală. „Diferențierea între simptomele alergiilor și cele ale altor boli respiratorii poate fi uneori dificilă, deoarece multe dintre aceste afecțiuni pot prezenta manifestări similare, cum ar fi tusea, congestia nazală sau dificultățile de respirație. Cu toate acestea, există anumite caracteristici specifice fiecărei categorii de afecțiuni, care pot ajuta la identificarea cauzei. Orice simptomatologie respiratorie care nu se remite în 7-10 zile ar trebui evaluată de către un medic specialist”, este de părere dr. Octavia Harich.
Un rol important în diagnosticare îl are și tiparul apariției simptomelor, în contextul în care alergiile tind a fi sezoniere sau pot apărea când există un istoric de expunere la un alergen specific, iar bolile respiratorii infecțioase (răceala, gripa) apar de obicei într-un anumit interval de timp, au o evoluție bine definită și, de regulă, se ameliorează în câteva zile până la câteva săptămâni.
„La pacienții cu alergii, simptomele pot persista săptămâni sau luni, atât timp cât persoana este expusă la alergen (ex. polen, acarieni, mucegai). Ele pot apărea în mod constant pe tot parcursul anului (alergii perene) sau doar în anumite perioade (alergii sezoniere). Patologia infecțioasă a căilor respiratorii are, de obicei, o durată mai scurtă. O răceală comună, de exemplu, durează între 5 și 10 zile, în timp ce gripa poate dura câteva săptămâni”, a explicat medicul.
În astmul bronșic este important să identificăm fenotipul!
Cele mai dificile afecțiuni respiratorii de tratat din perspectiva medicului pneumolog sunt cele care au un impact semnificativ asupra calității vieții, sunt cronice sau au potențial sever de a pune viața în pericol precum: fibroza pulmonară idiopatică, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul sever rezistent la tratament, cancerul pulmonar, alergia severă și anafilaxia.
„Aceste afecțiuni respiratorii și alergice necesită o abordare complexă și personalizată, implicând echipe multidisciplinare pentru a îmbunătăți prognosticul și calitatea vieții pacienților”, a spus dr. Octavia Harich.
Astmul bronșic, una dintre cel mai frecvente boli cronice care afectează peste 315 de milioane de persoane din întreaga lume, poate apărea încă din copilărie, dar și la orice altă vârstă, chiar și la persoane de peste 60 de ani. În România, aproximativ un milion de persoane suferă de astm și fac aproximativ 200.000 de exacerbări (crize) severe în fiecare an. Practic, în fiecare minut un pacient este expus unui atac de astm care îi pune în pericol viața. Diagnosticul de astm la copil a fost pus în 5119 cazuri, cu o rată a incidenței de 125,8%000 locuitori în anul 2020, cele mai multe cazuri fiind la copii cu vârste între 0-4 ani, așa cum reiese din datele Institutului Național de Sănătate Publică.
Astmul este o boală a căilor respiratorii care transportă aer către plămâni. Din cauza bolii, căile respiratorii ajung să se îngusteze și să se umple cu mucus, lucru care face respirația dificilă și duce la episoade de tuse. Între crize, pacientul se poate simți perfect sănătos sau poate avea o greutate în respirație la efort.
„Astmul este o boală inflamatorie cronică. Este important să identificăm fenotipul acestuia, dacă este alergic sau non-alergic, pentru a avea o conduită terapeutică cat mai fidelă și astfel pentru a controla simptomele pacientului și a preveni exacerbările”, a semnalat dr. Octavia Harich, care a avut recent la cabinet un adolescent cu o formă severă de astm alergic, necontrolat cu tratamente convenționale, cu frecvente exacerbări și spitalizări.
„Tânărul provenea dintr-o zonă în care accesul la medici specialiști era redus. Părinții l-au adus în clinica noastră unde, împreună cu colegii mei, am reușit să-l evaluăm global și să-i stabilim un tratament corespunzător fenotipului său de boală. O influență mare o are și faptul că avem acces la cele mai noi tipuri de terapii și în România. Astfel, după nenumărate drumuri făcute de familie, după ani de tratament, își poate desfășura activitatea ca orice alt tânăr de vârsta lui”, a povestit medicul pneumolog.
Factori care duc la înmulțirea cazurilor „respiratorii”
Creșterea incidenței bolilor respiratorii poate fi influențată de mai mulți factori, care variază de la cauze de mediu, cum ar fi poluarea aerului, schimbările climatice, temperaturile mai ridicate, care pot prelungi sezonul polenului – un factor declanșator pentru alergii și astm – până la stilul de viață, prin fumatul activ și pasiv, care poate fi cauza unor boli respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar, BPOC și astm.
„Infecții virale și bacteriene precum: gripa, răceala comună, bronșita și pneumoniile pot duce la complicații sau la inflamații cronice ale căilor respiratorii, mai ales la persoanele din grupele de risc, iar expunerea la alergeni din mediu (praf, mucegai, polen, păr de animale etc.) poate declanșa sau agrava boli respiratorii alergice, cum ar fi rinita alergică sau astmul”, a specificat dr. Octavia Harich.
Alți factori care pot duce la creșterea incidenței cazurilor de boli respiratorii sunt: sistemul imunitar slăbit, bolile cronice, alimentația deficitară. „Stresul sau alte afecțiuni care slăbesc acest sistem imun pot face organismul mai vulnerabil la infecții și inflamații respiratorii. Unele persoane pot avea o predispoziție genetică la boli respiratorii, cum ar fi astmul sau fibroza chistică, ceea ce le face mai susceptibile la probleme respiratorii. Acești factori pot acționa independent sau în combinație, contribuind la creșterea incidenței bolilor respiratorii în diferite comunități și grupuri de populație”, a concluzionat medicul.
Pentru a ajunge în cel mai scurt timp la un diagnostic corect, este crucială colaborarea interdisciplinară, este de părere dr. Octavia Harich care mărturisește că „la MedLife suntem o echipă care și-a unit forțele în slujba pacientului!”
Surse:
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/alergie-cauze-simptome-tratament
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/astm-cauze-simptome-diagnostic-tratament
**
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
