Pentru a reduce listele de așteptare pe care se află pacienți care așteaptă să beneficieze de transplanturi de organe, România va implementa un program privind recoltarea de organe de la pacienții în moarte cardiacă.
„Este o tehnologie pe care o foloseşte Occidentul. Pacienţii după moarte cardiacă pot fi eligibili pentru a-şi dona organele. De asemenea, ca şi moartea cerebrală este o fereastră foarte strânsă din aceşti oameni care pot dona, dar ei există şi trebuie să îi identificăm şi în România pentru că trebuie să creştem numărul donatorilor şi numărul transplanturilor. (…) Este un scenariu nou care poate fi adăugat. Creşterea numărului de donatori şi de transplanturi este o problemă complexă, depinde de mai mulţi factori şi atunci strategia este mai complexă. Una dintre acestea este de a implementa donarea de organe după moarte circulatorie (…) Dacă atunci când se opreşte cordul nu este un lucru care hotărăşte moartea pacientului pentru că el poate fi resuscitat şi atunci cordul va reporni şi atunci moartea nu este cardiacă. Deci în urma resuscitării pacientului, dacă acesta nu poate fi resuscitat, dacă se încadrează în criterii poate deveni donator, iar atunci acea inimă poate fi transplantată şi ea să pornească într-un alt pacient”, a precizat Guenadiy Vatachki, directorul executiv interimar al Agenției Naționale de Transplant, la Medika TV.
Întrebat ce state au implementat tipul acesta de donatori, Guenadiy Vatachki a explicat că ţări precum Olanda, Marea Britanie, Italia sau Spania folosesc acest tip de donatori.„Aş menţiona Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia unde se practică acest tip de donare şi se descurcă foarte bine cu el. Olanda de asemenea, care cred că are cel mai echilibrat program de donare, o treime sunt de la donator viu, o treime donatori în moarte cerebrală şi o treime sunt donatori în moarte circulatorie”, a mai spus Guenadiy Vatachki.
