Banca de gene de la Buzău a primit undă verde de la Guvern pentru înființare. Executivul a adoptat, în ședința de joi, hotărârea privind înființarea băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. Este, practic, certificatul de naștere al unei bănci care va proteja întreg patrimoniul genetic al României pentru sute de ani de acum încolo și îi va conferi acestuia recunoaștere la nivel internațional.
Banca de resurse genetice vegetale va fi o unitate cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii. Crearea infrastructurii necesare înseamnă construirea unor spații speciale pentru activitatea de cercetare și a unor celule cu temperatură controlată unde soiurile protejate vor fi păstrate pentru sute de ani. Sediul băncii de gene va fi construit în Parcul Crâng din Buzău, pe spațiul în care, în prezent se află sediul societății Urbis Serv, societate a Primăriei. Semințele vor fi păstrate la temperaturi de la minus 20 de grade Celsius.
”Păstrarea semințelor pe termen mediu și lung, în condiții de siguranță – pentru că schimbările climatice pot influența foarte mult, apare fenomenul de eroziune genetică, pe urmă, Doamne ferește, alte fenomene și catastrofe ( accidente chimice, nucleare) sau neglijența omului – deci, banca păstrează în condiții de siguranță, în celule bine conceptuate, poate păstra semințele sute de ani, fără probleme.”, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău, inițiatorul proiectului băncii de resurse genetice vegetale.
Al doilea scop major al băncii de gene de la Buzău va fi acela de a proteja soiurile românești. Deocamdată, stațiunea are circa 10 mii de semințe, dar își va spori resursele. Soiurile omologate în România vor putea fi recunoscute la nivel european și international, recunoaștere de care nu au beneficiat până acum. Așa a fost posibil, de pildă, ca roșia din soiul Inimă de bou, celebră la Buzău și în toată țara, să fie înregistrată ca soi aparținând Franței.
”Banca are misiunea de a păstra intelectual aceste creații românești. Practic, ar pune România pe harta științifică a lumii. Presupune ca, lângă bancă sau în interiorul băncii, să avem laboratoare de cercetare, care să descrie, după normele internaționale, fiecare genotip pe care îl avem și, totodată, la cele valoroase, să se realizeze și amprentarea genetică. Să demonstrăm lumii că aceste creații sunt românești, ne aparțin nouă, iar cei care le utilizează, în special în afara țării, nu pot s-o facă fără a recunoște dreptul de autor și, bineînțeles, fără a plăti redevența necesară. Asta pentru că noi am pierdut – neavând această bancă – multe resurse genetice, foarte multe soiuri au fost înmatriculate în afara țării”, a mai spus Vânătoru.
Nu în ultimul rând, înființarea băncii va ajuta la extinderea în producție a soiurilor valoroase, ceea ce înseamnă o gură de oxigen pentru agricultura națională.
Înființarea băncii de resurse genetice vegetale de la Buzău a fost salutată și de președintele Camerei Deputaților. Acesta a declarat că a fost un susținător consecvent al proiectului pentru că aplicarea lui va aduce beneficii enorme Buzăului și, agriculturii românești, în ansamblu.
”Un vis devenit realitate – am pus Buzăul pe harta cercetării naționale! Guvernul a aprobat astăzi Hotărârea privind înființarea la Buzău a Băncii Naționale de Gene. Acest lucru înseamnă că mii de soiuri de legume, flori, plante aromatice și medicinale pe cale de dispariție vor fi salvate și vor putea fi folosite din nou de agricultorii români. De acum înainte, vom avea posibilitatea să apelăm la semințele noastre românești și să nu mai cheltuim atâția bani fie pentru a cumpăra soiuri românești de la bănci de gene din străinătate sau să importăm altele care fie nu se adaptează, fie sunt purtătoare de boli și dăunători extrem de periculoși. Vom avea tot ce trebuie la noi acasă! Asta înseamnă o șansă imensă pentru o agricultură mai sănătoasă și produse mai bune pentru români, dar și redobândirea statului de exportator agroalimentar net.
Și mă bucur că Buzăul a fost ales pentru a găzdui acest proiect extrem de important, pentru că suntem cel mai vechi bazin legumicol din țară și avem o tradiție îndelungată în acest domeniu prin Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Legumicolă Buzău.” a declarat președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.
O estimare inițială a investiției arată că înființarea băncii de gene ar putea costa în jur de 65 de milioane de euro. Valoarea finală va fi data de studioul de fezabilitate care urmează să fie realizat în perioada următoare. Deocamdată, finanțarea cheltuielilor este trecută în sarcina bugetului de stat, dar nu este exclusă și accesarea unor fonduri europene nerambursabile.
