Dacă ți se întâmplă să fii în întârziere, atunci este posibil să suferi de „orbire temporală”. Acest fenomen se referă la incapacitatea de a recunoaște exact cât timp a trecut sau de nu putea să estimezi cât va dura o activitate.
Potrivit experților în psihologie, „orbirea temporală” reprezintă o percepție distorsionată a timpului. Nu este o afecțiune medicală în sine, dar medicii o utilizează ca o modalitate de a discuta despre conceptul de a pierde noțiunea timpului. „Orbirea temporală este adesea asociată cu condiții neurodezvoltative precum tulburarea hiperactivă de deficit de atenție (ADHD)”, a spus susține psihologul britanic Becky Spelman.
Dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să ai ADHD pentru a experimenta probleme de gestionare a timpului. Ea a explicat că orbirea temporală poate apărea uneori atunci când creierul nostru suferă de „disfuncție executivă”. Acest lucru se întâmplă atunci când ceva perturbă capacitatea creierului de a controla și reglementa gândurile, emoțiile și comportamentul. „Când acest lucru începe să se întâmple, poate fi dificil să planifici, organizezi sau gestionezi timpul,” explicat dr. Spelman.
Atât ADHD-ul, cât și orbirea temporală sunt în general asociate cu hiperfocalizarea, care este momentul în care o persoană este atât de absorbită într-o sarcină încât poate să ignore tot restul. S-ar putea să observi asta când faci ceva ce găsești interesant și timpul pare să zboare.
„Hiperfocalizarea poate duce la o percepție distorsionată a timpului, în care orele pot părea minute sau viceversa” a explicat dr. Becky Spelman. Pe de altă parte, cei cu ADHD sunt mai predispuși să fie distrași și impulsivi. „În acest caz, indivizii pot fi deviați sau își pot pierde concentrarea asupra sarcinilor urgente din punct de vedere temporal,” a adăugat ea.
