Cercetătorii de la Universitatea Uppsala, din Suedia, au dezvoltat o metodă care are ca scop să îmbunătățească tratamentul tumorilor cerebrale agresive. Mai exact, celulele imunitare pătrund în interiorul unei tumori, pentru a distruge celulele canceroase.
Glioblastomul este o tumoră cerebrală agresivă care nu beneficiază de un tratament eficient. Acest lucru este cauzat, în principal, de capacitatea tumorii de a suprima sau de a eluda răspunsul imunitar natural anticancer al organismului.
Imunoterapia, folosind inhibitori ai punctelor de control, poate reactiva sistemul imunitar împotriva cancerului. Cu toate acestea, pentru ca acest tip de tratament să fie eficient, celulele imune specifice, cunoscute sub numele de celule T ucigașe, trebuie să fie prezente în interiorul tumorii.
Din nefericire, vasele de sânge din cancerul cerebral sunt disfuncționale și acționează ca o barieră, împiedicând celulele T ucigașe să ajungă la tumoră. Ca urmare, această formă de imunoterapie, care este eficientă împotriva multor forme de cancer, este ineficientă împotriva cancerelor cerebrale.
Dar, în noul studiu, cercetătorii de la Uppsala au dezvoltat o metodă pentru a ajuta celulele T ucigașe să ajungă la tumori și să lupte împotriva celulelor canceroase. Ei au folosit un vector viral care a infectat în mod specific vasele de sânge din creier și le-a permis să producă un factor numit LIGHT. Acesta a modificat funcția vaselor tumorale, crescând capacitatea lor de a transporta celulele T din sânge în țesutul tumoral.
„Am constatat că vasele de sânge tumorale și-au schimbat forma și funcția atunci când am folosit vectorul viral AAV-LIGHT ca terapie în modelele experimentale de glioblastom”, a explicat profesorul Anna Dimberg, conducătorul studiului.
Potrivit acesteia, vectorul viral induce producția de factori LIGHT în vasele de sânge, ceea ce le adaptează funcția de a recruta celule T ucigașe în tumoră. Acest lucru creează, de asemenea, un mediu benefic în jurul vaselor de sânge care sprijină funcția celulelor T ucigașe.
AAV-LIGHT a indus, de asemenea, formarea de agregate de celule imune cunoscute sub numele de structuri limfoide terțiare (TLS) în asociere cu tumora cerebrală. Astfel de structuri se aseamănă cu ganglionii limfatici, iar prezența lor în cadrul tumorilor a fost asociată cu o sensibilitate crescută la imunoterapia împotriva cancerului.
„Este interesant faptul că se formează TLS atunci când folosim terapia AAV-LIGHT, deoarece se crede că celulele T ucigașe pot fi activate împotriva celulelor tumorale din aceste structuri. Am observat, de asemenea, că tratamentul a prelungit supraviețuirea și, în unele cazuri, a fost curativ în modelele experimentale”, spune cercetătorul Mohanraj Ramachandran, unul dintre autorii principali ai studiului.
De asemenea, potrivit cercetătorilor, terapia AAV-LIGHT a schimbat compoziția TLS pentru a include un număr mare de celule T.
„Am fost intrigați să aflăm că putem manipula compoziția TLS în avantajul nostru folosind noua terapie. Acestea sunt cunoștințe noi care ar putea fi folosite ca instrument pentru a modifica funcția acestor structuri în mai multe contexte”, a scris Alessandra Vaccaro, unul dintre autori.
În plus, noua terapie a promovat o populație specială de celule T ucigașe, numite „celule T de tip stem”, care s-au localizat atât în interiorul TLS, cât și în nișe specializate care s-au format în jurul vaselor de sânge din tumoră.
„Am constatat cu bucurie că tratamentul cu AAV-LIGHT a crescut prezența celulelor T de tip stem-like, deoarece se știe că acestea potențează efectele imunoterapiei. Faptul că le-am găsit în TLS și în nișele din jur ne vorbește despre importanța interacțiunii dintre diferitele efecte ale AAV-LIGHT”, au explicat autorii.
Cercetătorii doresc acum să dezvolte în continuare această nouă terapie pentru a determina dacă AAV-LIGHT poate fi utilizat pentru pacienții umani cu glioblastom.
„Vectorul viral trebuie dezvoltat în continuare înainte de a putea iniția studiile clinice, dar rezultatele sunt foarte promițătoare. Sperăm că această nouă terapie va îmbunătăți, pe viitor, șansele pacienților cu glioblastom în viitor”, au concluzionat autorii noului studiu.
Studiul a fost publicat în revista Cancer Cell.
