În România există o mare diferență în privința administrării vaccinurilor anti-COVID-19. În timp ce unele județe înregistrează o rată de vaccinare promițătoare, în altele populația pare dezinteresată să se vaccineze.
Oficialii care coordonează campania de vaccinare anti-COVID-19 în România au explicat că există mai multe motive care generează această diferență între județe cu privire la vaccinare. Unul dintre acestea se referă la gradul de imunizare colectivă obținut pe cale naturală.
„Sunt mai multe motive care explică situația respectivă. Unul dintre motive este legat de încrederea populației în autoritatea locală. Al doilea motiv este legat de faptul că marea parte a persoanelor au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și atunci au decis să nu se vaccineze sau cel puțin nu la acest moment. Este cazul județului Suceava, care este pe ultimul loc ca rată de vaccinare, dar foarte probabil că procentul celor care au trecut prin infecție în județul respectiv este mare, lăsându-i la o parte pe cei care nu știu că au avut boala. Tocmai de aceea evoluția epidemiologică este similară în toate județele indiferent de rata de acoperire vaccinală. Tocmai pentru că există diferințe mari în ceea ce privește rata de trecere prin boală”, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, pentru Medika TV.
Un alt motiv care generează diferențe între județe cu privire la vaccinare este și orientarea religioasă a românilor.
„O altă cauză o reprezintă apartenența la un anumit cult religios. Este o realitate și trebuie să o înțelegem, iar dacă nu o înțelegem nu vom veni niciodată cu soluții potrivite în zona respectivă. În zona de nord – est există apartenența atât la cultul creștin ortodox, dar și la alte culte care sigur au diverse practici și convingeri care determină oamenii să ia anumite decizii în plan individual, iar acest lucru nu coincide cu decizia de vaccinare”, a mai spus medicul Valeriu Gheorghiță.
În perioada următoare autoritățile din România iau în calcul mai multe variante cu privire la creșterea ratei de vaccinare, inclusiv campanii de tipul „door-to-door”.
„Avem nevoie de o mobilitate crescută în campania de vaccinare și această mobilitate se organizează prin echipe mobile, prin centre mobile, însă aducând vaccinul cât mai aproape de beneficiari. Acest lucru înseamnă pentru mediul rural să mergem cu echipe mobile chiar din poartă în poartă și să asigurăm vaccinarea, dar nu oricum, ci cu informarea anterioară a fiecărui om, care să presupună atât beneficiile vaccinării, cât și partea organizatorică”, a mai spus medicul Valeriu Gheorghiță.
