Rezultatele preliminare ale unui studio realizat de Syreon Research Institute Ltd. arată că insuficiența cardiacă este o povară majoră asupra spitalelor din România și asupra sistemului de sănătate, reprezentând una dintre principalele cauze de spitalizare în rândul populației adulte.
În cadrul studiului au fost analizate date date provenite din raportările oficiale din peste 500 de spitale din România. Au fost analizate patru milioane de cazuri la nivel național, dintre care aproximativ 600,000 cazuri externate cu un diagnostic principal sau secundar de insuficiență cardiacă. Dintre acestea, circa 380.000 de cazuri au fost analizate în detaliu, acestea provenind din secțiile de Cardiologie, Recuperare Cardiacă, Chirurgie Cardiovasculară, Medicină Internă, Cronici și Geriatrie.
Potrivit analizei, 1 din 7 cazuri externate din spitale a avut, în 2019, cod de insuficiență cardiacă, iar 1 din 3 pacienți spitalizați cu acest diagnostic aparține grupelor active de vârstă (18-64 de ani).
“Rezultatele preliminare arată că durata medie de spitalizare pentru acești pacienți este de 6.7 zile, cu o mediană de 6 zile, iar ponderea pacienților care necesită spitalizare și în secțiile ATI (anestezie și de terapie intensivă) este de 5%, cu o durată medie de 4.7 zile petrecute în terapie intensivă.
Aproximativ 2 din 10 pacienți cu insuficiență cardiacă ajung în spital de cel puțin două ori într-un singur an. Rezultatele preliminare arată că, după externare, mai mult de 20% dintre pacienții diagnosticați cu IC revin în același spital, în decursul unui an. Acest procent nu include pacienții respitalizați în spitale sau orașe diferite, care ar duce la un număr și mai ridicat”, se arată într-un comunicat.
Specialiștii se așteaptă la o creștere a valorilor, având în vedere tendințele demografice.
„Aceste date preliminare sunt extrem de valoroase și ne ajută să ne formăm o imagine clară asupra poverii pe care insuficiența cardiacă o pune pe întregul sistem de sănătate și pe pacienți. Spitalizările prelungite și repetate pun o mare presiune pe spitale, pe pacienți și pe familiile acestora. De asemenea, observăm o diferență semnificativă între numărul de spitalizări continue și numărul de spitalizări de zi, cele continue fiind de zece ori mai multe. Această povară este cu atât mai grea acum, când spitalele și secțiile ATI se află sub efectul pandemiei COVID-19. Ne așteptăm ca aceste valori să fie mai mari în anii următori, luând în considerare tendințele demografice ale unei populații de 50 de ani sau mai mult, care este din ce în ce mai numeroasă”, a declarat dr. Laszlo Lorenzovici, reprezentant al institutului care a realizat studiul, citat în comunicat.
