Trăim vremuri complicate, în care mecanismele de reacție la evoluțiile pandemiei și măsurile luate de autorități sunt uneori surprinzătoare. O analiză profundă, la nivel de experți, scoate însă la lumină resorturile unor astfel de reacții. Oamenii reacționează neobișnuit, de multe ori, pentru că nu mai au resursele necesare pentru a lupta cu pandemia, la un an de la declanșarea acesteia.
De altfel, specialiștii din medicină avertizează că, dincolo de epidemie, există o problemă și mai mare: presiunea psihică a început să creeze probleme în sănătatea oamenilor.
Acad. prof. dr. Adrian Restian avertizează că ”nebunia comunitară” are evoluții mai rapide decât epidemia de COVID-19, iar formele îmbracă forme diferite, de la obsesii, la afecțiuni psihice declanșate în ultimul an. ”Ar fi mult mai mult de discutat despre ce se întâmplă cu sănătatea noastră mintală, decât să umplem ecranele cu această problemă a COVID!”, a avertizat prof. dr. Adrian Restian, președinte al Societății Academice de Medicină a Familiei.
Un raport recent, ale cărui rezultate au fost date publicității, arată că ”principalele probleme psihice apărute ca urmare a efectelor sociale ale pandemiei sunt simptomele anxioase, depresive, insomnia, sindromul de stres post traumatic, tulburări ale uzului de substanțe, sindrom de epuizare și suicidul.”
Izolarea a avut un impact major asupra stării de sănătate mentală, astfel că studiul subliniază că ”singurătatea a fost un factor substanțial în declanșarea simptomelor depresive. Într-un studiu pe 200.00 oameni din patru țări europene, cele mai înalte niveluri de singurătate au fost raportate de cei cu vârsta sub 30 de ani (24,8%, 16,3%, 13,2% și 31,6% pentru Danemarca, Franța, Olanda și Marea Britanie, respectiv), precum și cei care raportează o boală mintală diagnosticată anterior (25,2%, 20,8%, 27,2% și 45,4% pentru Danemarca, Franța, Țările de Jos și, respectiv, Marea Britanie). Au fost observate niveluri ușor mai ridicate de singurătate în rândul femeilor și al persoanelor cu boli cronice diagnosticate anterior. (Varga et col, 2020).”
Raportul prezentat de Clinica Hope, redactat de un grup de experți coordonat de Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru, este singurul din România care vorbește despre dimensiunea afectării psihice produsă de pandemie. Este, totodată, un avertisment, cu privire la lipsa completă a intervențiilor la nivel național pe acest subiect și lipsa cercetării și finanțării în domeniu. Prezentarea raportului AICI.
