România ar trebui să se alinieze altor state europene și să efectueze mai multe proceduri de secvențiere prin care să poată descoperi tipul de tulpină virală care circulă pe teritoriul țării. Astfel de informații sunt esențiale pentru ca abordarea terapeutică și controlul pandemiei să fie eficiente.
Oamenii de știință susțin că acest tip de investigație medicală oferă foarte multe informații, însă din păcate în momentul de față nu există tratament sau vaccinuri în funcție de noile tulpini.
„Secvențierea ne arată practic ce tulpini se află în circulație. Din punct de vedere clinic, la momentul de față, nu există, din păcate, o diferențiere nici în funcție de tratament, nici în funcție de vaccinurile care se administrează pacienților. În schimb, ceea ce această secvențiere ne permite să știm este ce se află în teritoriu. Faptul că noua tulpină britanică a ajuns să fie prezentă aproape peste tot în România, dacă nu chiar și dominantă, nu este un lucru surprinzător, ținând cont de infecțiozitatea crescută a ei și de capacitatea scăzută de secvențiere și testare în România”, a explicat Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, consultant în sănătate publică, în direct la Medika TV.
În prezent, la nivel mondial se încearcă o adaptare a vaccinurilor și tratamentelor disponibile astfel încât să corespundă noilor tulpini ale SARS-CoV-2.
„Totuși pe viitor, și deja sunt teste, se vor dezvolta vaccinuri adaptate la tulpinile din circulație, este unul dintre scenariile cele mai plauzibile și să ajungem ca la un scenariu pentru virusul gripal. Astfel, la fiecare sezon vom avea o actualizare în funcție de tulpinile pe care le considerăm noi la momentul de față mai periculoase sau mai probabile să ajungă dominante în populație”, a mai spus Ștefan Dascălu.
În România, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, s-au făcut 849 de secvențieri. 385 dintre acestea au arătat că era vorba despre noi tulpini ale coronavirusului, respectiv 381 cu varianta britanică , 2 cu varianta sud-africană și 2 cu varianta braziliană, rata de confirmare fiind de 45,3%.
