Inițiativa Guvernului României de a atrage bani europeni pentru a crește siguranța pacienților în spitale rezolvă problemele din sistemul sanitar doar pe sfert. Voci din lumea medicală atrag atenția cu privire la faptul că fondurile pe care Guvernul vrea să le investească vor ajunge doar pentru câteva unități medicale.
Miercuri, Guvernul României a aprobat un Memorandum propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin care urgentează alocarea a 50 de milioane de euro bani europeni oferiți prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Scopul atragerii banilor europeni vizează creșterea gradului de siguranță al pacienților și medicilor în spitalele din România.
Un rol cheie în acest demers l-a jucat și raportul oficial al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, ai cărei reprezentanți au verificat condițiile din 160 de secții ATI din România.
„Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă a pus pe masa Guvernului, a Președinției și a Ministerului Sănătății o evaluare a 160 de secții ATI din România, la nivelul instalațiilor de gaze medicinale, la nivelul contractelor de mentenanță și de service de aparatură și, de asemenea, s-a semnalat și problema rețelelor de electricitate și de siguranță la incendiu”, a declarat dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, în direct la Medika TV.
Banii europeni pe care Guvernul României intenționează să-i investească în modernizarea spitalelor nu vor ajunge însă pentru toate unitățile medicale.
„50 de milioane de euro nu vor acoperi toate necesitățile, estimările noastre erau, împreună cu mentenanța, aparatura la 150 de milioane de euro, nu acoperă decât spitalele de faza I și faza II suport COVID-19, adică doar aceste spitale vor putea să aplice pentru a putea lua acești bani. Nu suntem foarte fericiți cu această specificație pentru că la ora actuală toate spitalele din România îngrijesc pacienți COVID-19”, a explicat dr. Ștefan Bubenek la Medika TV.
O parte din solicitările prevăzute în Memorandum au fost introduse inițial într-o Ordonanță de Urgență, inițiată în noiembrie 2020, dar a fost blocată între Ministerul Sănătății și cel al Fondurilor Europene, din cauza unor avize pe care cele două instituții trebuiau să le ofere.