Medicul Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, a realizat un interviu cu profesoara Katalin Kariko, unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia mesagerului ARN, pe care se bazează vaccinul anti-COVID care este folosit în prezent în mai multe state ale lumii, inclusiv în România.
Mixich a publicat pe pagina sa de Facebook un fragment din interviu, în care cercetătorul explică de ce trebuie să avem încredere în noul vaccin, dar și că tehnologia nu e de azi, de ieri, ci e folosită de nu mai puțin de 15 ani în studiile clinice.
“Critica constructivă este foarte productivă pentru că ajută ştiinţa să evolueze. E bine atunci când oamenii de ştiinţă, sau oamenii care nu au neapărat cunoştiinţe specifice, cercetează lucrurile, le văd dintr-o perspectivă diferită şi pun întrebări. Eu sunt întotdeauna în căutarea acestor întrebări pentru că ne ajută să dezvoltăm experimente mai bune sau să oferim explicaţii specifice.
Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie să-şi păstreze mintea deschisă, să asculte toate părţile şi să ia o decizie.
Cei mai mulţi cercetători îşi dedică întreaga viaţă ca să înţeleagă o porţiune foarte îngustă a ştiinţei. Niciunul dintre noi nu facem cercetare pentru că tânjim după faimă sau bani. Veniturile noastre nu sunt ieşite din comun, dar ne place atât de mult ceea ce facem încât nici nu simţim nevoia unui hobby.
Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusă în câmpul ştiinţific încă din anul 2005, cu 15 ani în urmă. Era deja folosită în studiile clinice, când prin această tehnologie au fost codificate proteine terapeutice precum VEGF-A, folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna foloseşte deja tehnologia ARNului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech şi Pfizer erau deja într-o etapă avansată a iniţierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal.
În timpul dezvoltării acestui vaccin bazat pe ARN mesager, nu au fost omise niciuna dintre regulile stricte de evaluare a siguranţei şi eficacităţii vaccinului. Producţia lui a putut fi accelerată pentru că multe vaccinuri bazate pe această tehnologie intraseră deja în dezvoltare.
În plus, companiile au început să producă fizic vaccinurile înainte ca studiile clinice să se termine pentru că şi-au asumat riscul ca, în cazul eşecului studiilor clinice, să trebuiască să distrugă toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil să-şi asume un astfel de risc? Datorită compensaţiilor financiare care ar fi fost oferite în acest caz de guvernul SUA şi, în Europa, de către Uniunea Europeană”, i-a explicat lui Vlad Mixich cercetătoarea Katalin Kariko.
Potrivit specialistului român, tot mai multe voci din comunitatea științifică spun că Katalin Kariko și Drew Weissman, colegul său alături de care a descoperit tehnologia mesagerului ARN, “merită cu vârf și îndesat un premiu Nobel”.
