În timp ce alte țări din Europa se bazează pe testări rapide cu teste antigen și pot gestiona eficient evoluția pandemiei, România încă folosește metoda clasică de diagnostic, bazată exclusiv pe testele RT-PCR. Voci din lumea medicală susțin că utilizarea testelor rapide ar trebui încurajată și la noi.
În momentul de față există două categorii de teste rapide în cazul infecției SARS-CoV-2. Unele dintre ele sunt utilizate pentru depistarea anticorpilor specifici IgM/IgG, iar celelalte pentru identificarea antigenelor virusului. Testele rapide antigen SARS-CoV-2 sunt considerate o alternativă eficientă în ceea ce privește controlul pandemiei. Având o specificitate cuprinsă între 97 – 99 %, aceste teste oferă informații în timp optim despre starea de sănătate a unui pacient. În cazul în care un test antigen este pozitiv, pacientul poate fi izolat rapid, iar astfel lanțul transmiterii se rupe. Deși au o calitate superioară, testele RT-PCR sunt mai puțin eficiente din cauza faptului că rezultatul vine foarte greu. În așteptarea rezultatului de confirmare a infecției, pacientul poate transmite virusul în comunitate mai departe.
„Ne-ar fi ajutat să se modifice puțin optica oficială asupra acestui aspect, pentru că noi știm acum că avem destule teste antigenice eficiente, omologate și ne-ar fi putut ajuta măcar din punct de vedere practic. Nu am fost în stare ca stat să ne organizăm pentru testare rapidă cu rezultate rapide, măcar trebuia să putem accepta testele rapide antigen. Dacă eu, medic de familie, suspectez o infecție acută cu SARS-CoV-2, pot să-i fac un test rapid și pot afla în 20 de minute dacă un pacient este pozitiv. Asta înseamnă că pot decide în 20 de minute izolarea acestuia, după care el trebuie să facă testarea PCR acasă. Dacă nu face acest test rapid el trebuie să aștepte salvarea acasă 2 zile și încă 4 zile rezultatul și iată 7 zile deja a infectat o mare masă de oameni. Prin testare rapidă am fi câștigat niște zile, inclusiv pentru pacientul respectiv, pentru că tot așteptând rezultatul unii ajung la furtuna citokinică și nu sunt primiți în spital pentru că nu au rezultatul de la test”, a explicat medicul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, în direct la Medika TV.
De asemenea, medicii mai spun că în România, deși se utilizează metoda clasică de diagnostic RT-PCR, se fac prea puține astfel de teste. „Capacitatea statului român este de 52 de mii de teste, dar noi nu facem nici măcar 35 de mii. Dar în cazul acesta cum poți spune că limitezi răspândirea virusului?”, a mai spus dr. Sandra Alexiu.
Recent, Agenția Națională a Medicamentului a decis să interzică vânzarea în farmacii a testelor rapide antigen, considerând că testele sunt de uz profesional, iar interpretarea rezultatelor trebuie făcută doar de personal specializat. Astfel de teste pot fi însă cumpărate de pe internet.
