Serviciile de Ambulanță din întreaga țară sunt suprasolicitate în ultimele luni, iar personalul medical abia mai face față numărului de intervenții. Pe lângă intervențiile obișnuite, ambulanțierilor le revine și sarcina de a preleva probe de la persoane suspecte de COVID-19.
Cea mai gravă situație este, de departe, în București, unde Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) a ajuns în situația de a răspunde solicitărilor și după 3 zile.
Managerul SABIF, dr. Alice Grasu, a dezvăluit această situație la Medika TV, în emisiunea Medika Special moderată de Dana Chera. Din fericire, Ambulanța a depășit această etapă, iar acum timpul de răspuns a ajuns la maximum 24 de ore.
“Au fost zile în care cazurile pentru testare erau numeroase și se adunau și 1400 de solicitări în așteptare, timpul de ajungere la aceste solicitări fiind destul de lung. Am ajuns uneori și la peste 3 zile, peste 72 de ore. Am reușim să depășim această perioadă, acum suntem undeva în intervalul a 24 de ore cu aceste testări”, a spus dr. Alice Grasu la Medika TV.
Chiar și așa, mai spune managerul SABIF, eforturile sunt la fel de mari pentru personalul de la Ambulanță, tocmai de aceea populația trebuie să înțeleagă că salvarea vieților e prioritară.
“Numărul solicitărilor nu a scăzut, în continuare sunt foarte multe și facem eforturi ca să le prioritizăm corect. Lumea trebuie să înțeleagă că profilul serviciului de ambulanță e acela de urgență. Răspundem la acele urgențe în care viața e pusă în pericol imediat.
Dacă sunt semne și simptome pentru noul coronavirus, aceea este o consultație, care are ca prioritate testarea, și timpii de așteptare sunt lungi. Nu trebuie să disperăm, să intrăm în panică. Dar subliniez: e foarte important să protejăm urgența reală, urgența de cod roșu: infarct miocardic, AVC, accident rutier și așa mai departe. Resursele fiind limitate trebuie să facem în așa fel încât să răspundem la toate solicitările, dar cu prioritate la urgențe”, a precizat dr. Grasu.
Managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov a scos la iveală și o altă situație: în unele cazuri pacienții exagerează simptomele de boală, pentru a determina un răspuns mai rapid de intervenție.
“Sunt situații în care se exagerează simptomatologia. Cum să dovedească medicul care ajunge la un pacient că acela nu are gust și nu are miros? Trebuie să-l crezi, dacă el îți spune că nu are gust, nu are miros, îl doare capul. Nu poți pune la îndoială ce spune pacientul. Dar au fost situații în care s-au folosit de acest subterfugiu pentru a se testa”, a mai spus dr. Alice Grasu la Medika TV.
