Știrea referitoare la copilul de aproximativ 10 ani din județul Buzău care a ajuns la ATI, din cauza infecției cu noul coronavirus, a alertat lumea medicală și, mai ales, opinia publică. Specialiștii încearcă să găsească explicații cu privire la complicațiile pe care boala COVID-19 le are asupra organismului celor mici.
Tot ceea ce se știe până în prezent despre infecția cu SARS-CoV-2 la copii este faptul că foarte puțini au forme severe și că nu le pune în pericol viața așa cum se întâmplă în cazul adulților. Experiența copilului de aproximativ 10 ani din județul Buzău care a ajuns la ATI, din cauza COVID-19, nu schimbă radical datele problemei. Se pare că și organismul copiilor poate suferi complicații foarte grave în urma infectării cu noul coronavirus, însă incidența sindromului PIMS, considerat o complicație majoră, este foarte redusă.
Dacă adulții sunt afectați din cauza furtunii de citokine, copiii suferă o reacție inflamatorie puternică, ce pare a fi efectul unei expuneri la infecții virale sau bacteriene. Chiar dacă afecțiunea se manifestă foarte rar, impactul asupra organismului este major.
Invitat în studioul „Medika Special” lt. col. dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Universitar Militar „Carol Davila” a explicat faptul că la nivel mondial, 660 de copii au suferit complicații severe, similare cu cele ale copilului din județul Buzău. O posibilă explicație care le generează ar fi factorii genetici și posibilele boli asociate: „Acești copii au un determinism genetic pentru a face această boală rară, iar 50% dintre ei aveau și alte boli cronice, cea mai gravă dintre ele fiind obezitatea. Este o complicație rară, dar cu risc de complicație ale altor funcții de organ. 70% dintre copii au avut nevoie de internare în ATI, 20% au fost intubați și ventilați mecanic, însă rata de mortalitate a fost de 1,2%. Vârsta medie a copiilor era undeva la 7-8 ani, ceea ce diferit de boala Kawasaki care apare la copiii sub 5 ani, este întâlnită la copilul mic, și asociază, într-adevăr, o serie de manifestări clinice, dintre care febra a fost întâlnită la 100% din cazuri.”
Din cauza multiplelor complicații pe care boala le provoacă, singura șansă pe care copiii o au rămâne internarea într-o secție ATI. Din fericire, deși complicația le poate pune în pericol viața, mulți dintre pacienți își revin. „Terapia Intensivă este foarte importantă pentru momentul în care simptomele devin severe. În cadrul unei disfuncții de organ, în cazul unei detrese respiratorii, în cazul unui copil cu o dispnee care nu-și mai asigură necesarul de oxigen, al unui copil tahicardic sau cu afectare neurologică, asemenea pacienți trebuie transferați în ATI, pentru aplicarea de măsuri terapeutice suplimentare. Noi monitorizăm toate funcțiile vitale continuu, se pot face investigații pentru a observa modul în care pacientul răspunde la tratament. Se poate ajunge la insuficiență hepatică sau renală, iar în ATI se fac terapii de substituție de organ” explică modul în care pot fi tratați copiii care suferă de această complicație, dr. Eugen Oleineac, medic specialist ATI la Spitalul Marie Curie.
Specialiștii nu cunosc exact tipul de sechele pe care această complicație le lasă, după infecția COVID-19, pentru că este prea devreme ca acest subiect să fi fost studiat. În schimb, se știe din sindromul PIMS manifestat post-infecție după alte afecțiuni generate de virusuri sau bacterii, că cele mai multe sunt disfuncții ale aparatului cardio-vascular și ale sistemului nervos central.
