În ultima vreme au existat discuții intense despre capacitatea secțiilor de terapie intensivă, în contextul în care aproape 300 de români se zbat, zilnic, între viață și moarte.
S-a discutat mult în spațiul public despre depășirea capacității de terapie intensivă pentru bolnavii COVID.
Un reputat specialist ATI clarifică însă lucrurile și explică exact modul în care poate fi evitată această supraaglomerare.
Invitat la Medika TV, dr. Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, spune că e importantă menținerea unui ritm scăzut de pacienți care au nevoie de ventilație la terapie intensivă, iar asta se poate realiza printr-o serie de măsuri pe care să le adopte atât populația, cât și autoritățile. Practic, cu cât un pacient e tratat mai devreme și se reduce riscul de a dezvolta o formă gravă a bolii, care să necesite internarea la terapie intensivă, cu atât și locurile din ATI nu vor deveni supraaglomerate.
“Între 60 și 80 la sută dintre cei care ajung în terapie intensivă, după cum o spun și statisticile internaționale, pierd lupta cu această boală. Depinde însă foarte mult de performanța sistemului de terapie intensivă, dar și de gradul de aglomerare al acestui sistem. De aceea e important ca populația să înțeleagă că nu doar numărul de pacienți care ajung în ATI trebuie cuantificat, ci și viteza cu care ajung. Pentru că o accelerare intensă a numărului de pacienți va pune sub presiune sistemul de sănătate publică și cel de terapie intensivă. O parte din țară e afectată, într-adevăr, proporțional cu numărul mare de noi cazuri. Avem focar în anumite zone. În acele zone e presiune mare pe terapia intensivă. Dar transportul unui pacient care e grav, în ATI, e extrem de dificilă, e o adevărată provocare pentru cei care trebuie să realizeze astfel de transferuri, chiar cu riscul de deces. E important să menținem un ritm scăzut de pacienți care să ajungă în terapie și un număr de pacienți care să nu aibă nevoie de terapie intensivă”, a explicat specialistul ATI, dr. Radu Țincu.
