Un proiect propus în toamna anului trecut pare să bată pasul pe loc. La începutul lui noiembrie anul trecut, Guvernul a adoptat un studiu de fundamentare pentru construirea, în parteneriat public-privat, a primei bănci de sânge, plasmă umană şi celule stem din România.
E un proiect binevenit, mai ales că, în plină pandemie de coronavirus, numărul donatorilor de sânge a scăzut dramatic în toată țara.
În acest context, dar și pentru că pe 14 iunie se sărbătorește, în fiecare an, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, deputata Maricela Cobuz, membru în Comisia de sănătate şi familie, medic de profesie, a arătat necesitatea înființării unei astfel de bănci.
“Această zi este un prilej de a creşte gradul de conştientizare asupra necesităţii condiţiilor de siguranţă în donarea de sânge şi de a mulţumi donatorilor voluntari de sânge pentru gestul lor de a salva vieţi. Viaţa şi sănătatea a milioane de oameni sunt afectate în fiecare an de diverse urgenţe care pot necesita transfuzii de sânge, plasmă sau derivate. În ultimul deceniu, dezastrele provocate de om, cum ar fi accidentele rutiere, conflictele armate, generează cereri substanţiale de îngrijire a sănătăţii şi necesitatea unui tratament de primă linie. Transfuzia de sânge este o componentă esenţială a asistenţei medicale de urgenţă. În România, statisticile referitoare la stocurile de sânge sunt cel puţin îngrijorătoare. Doar 60% din materialul sanguin necesar în spitalele româneşti este acoperit. Avem în ţară 44 centre de transfuzie sanguină, dintre care unul şi în Suceava, iar cei care donează sânge dau o şansă la viaţă celor în stare critică. România se află pe ultimele locuri la numărul de donatori de sânge în Europa: doar 2% dintre români sunt donatori. Un simplu om, care rămâne necunoscut salvatorului, indiferent de pătura socială din care provine, salvează vieţi. Faţă de ei avem cea mai mare recunoştinţă”, arată deputata într-un comunicat de presă.
Parlamentarul mai spune că a adresat ministrului Sănătăţii o interpelare cu privire la stadiul înființării unei Bănci naţionale sânge, plasmă şi produse derivate. Răspunsul pe care l-a primit este însă unul destul de vag.
“Transfuzia este un domeniu de maximă prioritate în România. INHT împreună cu centrele de transfuzii din subordine, desfășoară în mod permanent, atât la nivel național, cât și la nivel local activități de promovare a denarii de sânge în scopul colectei pentru asigurarea necesarului de sânge și componente sangvine.
În ce privește hemovigilența, la nivelul INHT a fost creat, prin decizia 34/28.02.2020, un grup de lucru format din specialist din cadrul Institutului și din centrele de transfuzii subordonate.
Grupul de lucru va elabora propuneri în vederea revizuirii legislației în vigoare privind organizarea sistemului național de hemovigilență, de asigurare a trasabilității, respectiv a sistemului de înregistrare și raportare în cazul apariției de incidente și reacții adverse severe legate de colecta și/sau de administrarea de sânge și component sangvine umane”, se arată în răspunsul pe care l-a primit deputata Maricela Cobuz de la Ministerul Sănătății.
Practic, din răspuns nu reiese în ce stadiu se află proiectul sau în cât timp ar putea să apară o astfel de bancă națională.
