Deși în această perioadă mulți angajați și-au desfășurat activitatea acasă, departe de birou, mulți dintre ei s-au simțit prea stresați sau epuizați, din cauza sarcinilor pe care le-au avut de îndeplinit. Specialiștii în psihologie au o definiție pentru această stare: sindromul epuizării profesionale sau burnout, așa cum este utilizat termenul pe plan internațional.
Primele studii legate de fenomenul burnout au apărut în anul 1974, sub semnătura psihologului american de origine germană, Herbert Freudenberger. În studiile sale inițiale, acesta a inclus oamenii străzii și persoanele dependente de droguri.
Astăzi, companii mari din toată lumea au observat faptul că angajații lor se simt epuizați fizic și psihic atunci când li se atribuie sarcini suplimentare sau responsabilități mai multe. Tocmai de aceea, psihologii au redefinit conceptul de burnout și l-au atribuit activităților profesionale.
În epoca actuală, sindromul burnout se caracterizează prin trei elemente: sentimentul de epuizare, detașare mentală de la locul de muncă și slabă performanță.
Prima fază este sentimentul de epuizare. Apare din cauza efortului prea mare pentru a îndeplini sarcinile de serviciu care sunt trasate. Angajatul simte că nu mai face față responsabilităților.
Fiind foarte solicitați, oamenii încep să simtă detașare față de locul de muncă. În această etapă, pierzând controlul asupra sarcinilor de serviciu, angajații încearcă să pună locul de muncă pe un plan secund.
În final, apare slaba performanță. Detașarea față de responsabilități atrage după sine și performanțele tot mai slabe.
Fenomenul apare peste tot în lume, iar statisticile arată că, în 2018, 555,000 de angajați din Marea Britanie s-au declarat stresați din cauza locului de muncă.
Epuizarea profesională nu apare brusc, ci se instalează treptat. Primul semn îl reprezintă schimbarea obiceiurilor. Siobhan Murray, psiholog în Dublin, Irlanda, susține că oamenii afectați de epuizarea profesională încep să consume mai mult alcool și alimente bogate în zahăr.
„Totul începe în momentul în care, deși ai dormit bine, la ora 10,00 când ar trebui să fii în timpul muncii te gândești deja la somn. Sau te gândești că nu au chef de nimic și ai vrea afară la o plimbare” a explicat Siobhan Murray, citat de bbc.com.
Experții consideră că, dincolo de sarcinile de serviciu, epuizarea la locul de muncă este generată de mediul creat în birou. Tot în 2018, 7500 de angajați din Statele Unite ale Americii s-au plâns din cauza condițiilor rele pe care le aveau la birou. Aceștia au reclamat lipsa de respect a șefilor, care puneau prea multă presiune pe ei.
Cea mai bună metodă de tratament rămân ședințele de terapie cognitiv-comportamentală, sunt de părere oamenii de știință.
