Medicul infecționist Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Timișoara, cunoscut pentru numărul mare de pacienți cu COVID-19 pe care i-a tratat, acuză că o posibilă scoatere a hidroxiclorochinei din schema de tratament adoptată în plan mondial ar fi, de fapt, un război între marile companii din industria farmaceutică.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat zilele trecute că suspendă testele clinice cu hidoxiclorochină ca tratament pentru infecțiile cu noul coronavirus, întrucât ar fi ineficientă și chiar periculoasă în cazul pacienților cu COVID-19.
Medicul din Timișoara spune că medicamentul s-a dovedit eficient în cazul pacienților pe care i-a tratat, care nu au prezentat reacțiile adverse despre care a avertizat OMS.
“Inițial a fost un medicament considerat foarte promițător. Brusc a devenit indezirabil, pentru că ar avea mai multe efecte negative decât pozitive. Eu cred că adevărul e undeva la mijloc și că, din păcate, intervine un război al companiilor mari de medicamente. Eu cred că noi ca profesioniști trebuie să vedem situația reală. Într-adevăr, medicamentul dă reacții adverse, dar dacă știi când și cui să-l administrezi, este eficient. Noi, cel puțin, (medicii din Timișoara – N.R.) nu am avut, la pacienții cărora le-am administrat acest medicament, acele reacții adverse pe care se face atât de mult caz în aceste comentarii legate de ineficiența și efectele negative ale preparatului”, a declarat medicul infecționist Virgil Musta la Medika TV.
În urma anunțului OMS, nu este exclus ca unele țări să elimine hidroxiclorochina din schema de tratament pentru COVID-19. Medicul timișorean spune că tot acest război îi pune pe specialiști în situații dificile, mai ales că sunt situații în care unele medicamente sunt greu de procurat. Musta e convins că medicii români au însă capacitatea de a adapta tratamentele și spune că așteaptă să vadă dacă Guvernul va lua o decizie cu privire la soarta hidroxiclorochinei.
“De multe ori e o situație dificilă, ingrată, în care interesele fac ca anumite medicamente să fie recomandate, pe care nu avem posibilitatea să le procurăm. Suntem nevoiți să lucrăm cu ce avem. Părerea mea e că medicii din România au o capacitate de adaptare foarte bună și că vor face față și acestor situații delicate și dificile de lucru. Există o dispută la nivel european și internațional legată de acest produs și urmează să vedem ce hotărâre ia guvernul nostru legat de folosirea sau nu a acestui medicament.”, a mai spus dr. Musta.
Hidroxiclorochina, folosită în principal pentru tratarea malariei, a început să fie folosită în cazurile COVID-19 după ce Didier Raoult, un renumit profesor francez, specialist în boli infecțioase, a publicat două studii privind eficiența acesteia în cazurile de infecții cu noul coronavirus. O contribuție majoră pentru celebritatea hidroxiclorochinei a avut-o însă președintele SUA, Donald Trump. Trump a recomandat folosirea acestei substanțe încă de la începutul pandemiei, iar de curând a șocat întreaga opinie publică, anunțând că ia zilnic hidroxiclorochină, preventiv.
Organizația Mondială a Sănătății a introdus hidroxiclorochina pe lista posibilelor tratamente pentru COVID-19 în Solidarity, un studiu clinic internațional, care a fost lansat la sfârșitul lunii martie. Un studiu paralel, Discovery, a fost inițiat și în Franța. Până acum au fost înregistrate circa 80 de studii pe tema efectelor medicamentului, dar cele mai multe sunt în fază incipientă.
OMS a oprit studiul clinic după apariția unei lucrări în The Lancet, care a arătat că nu a fost găsit nici un efect pozitiv al tratamentului cu hidroxiclorochină.
Folosirea experimentală a medicamentului, în continuare, rămâne acum o chestiune la latitudinea fiecărei țări în parte.
