În România, pacienţii nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa după anul 2007, ceea ce îi situează pe ultimul loc în clasamentul european din acest punct de vedere, aşa cum arată studiile de profil, relevă un comunicat transmis miercuri presei de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Reprezentanţii ARPIM susţin că au trecut deja mai mult de 1.800 de zile din momentul în care medicamentele noi au fost aprobate, fără ca acestea să fi ajuns încă la pacienţii români. Prin comparaţie, între momentul aprobării unui medicament de către EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului) şi cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, belgienii aşteapă 392 de zile, suedezii 206 zile, iar austriecii 88 de zile.
În prezent, peste 140 de molecule şi indicaţii terapeutice noi aşteaptă să fie introduse pe lista medicamentelor compensate din România. Dintre acestea, majoritatea sunt destinate tratării cancerului, diabetului, afecţiunilor cardiologice, antibiotice şi antivirale, dar sunt şi medicamente pentru pacienţii care suferă de HIV/SIDA, cu afecţiuni psihice, boli rare sau post-transplant, se arată în comunicat.
‘Companiile farmaceutice investesc în continuare în cercetare şi dezvoltare deoarece sunt încă multe afecţiuni care fie nu au tratament, fie tratamentul nu este atât de eficient. La nivel mondial, peste 7.000 de molecule se află în cercetare chiar în acest moment, iar anual sunt lansate 35 de medicamente noi. Pentru un pacient, cea mai importantă componentă din procesul de vindecare, după diagnosticare, o reprezintă accesul la medicamente noi, inovatoare. În România însă, la acest moment, afecţiunile nou apărute sau cele care au evoluat sunt tratate cu medicamente vechi, ceea ce este în defavoarea pacientului. Medicamentele noi înseamnă mai multe speranţe pentru bolnavi, dar pentru ca speranţele să îşi găsească o finalitate este important ca accesul pacienţilor la tratamente inovatoare să devină prioritar pentru sistemul de sănătate românesc’, a declarat Efthymios Papataxiarchis, vicepreşedinte (ARPIM) în cadrul evenimentului Business Inovator Forum, desfăşurat miercuri la Bucureşti.
Descoperirile în medicină sunt cele care au dus la creşterea speranţei de viaţă la nivel european, de la 70 de ani în 1960 la 82 ani în 2010. Datorită acestor progrese, variola a fost eradicată, persoanele infectate cu HIV au acum o speranţă de viaţă de până la 50 de ani, iar riscul de deces al femeilor cu cancer la sân a fost redus cu o treime. Inovaţia în sănătate a salvat vieţile a milioane de oameni şi a contribuit la îmbunătăţirea vieţii pacienţilor cu afecţiuni cronice.
‘Din păcate, medicamentele care au fost compensate în ultimii cinci ani în Europa nu sunt compensate şi în România. În felul acesta, se produce un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o limitare a drepturilor pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie. Vorbim de medicamente care sunt mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse şi, per ansamblu, mai puţin costisitoare. Acestea sunt atât în avantajul pacienţilor, dar şi al autorităţilor. Un tratament mai bun înseamnă o perioadă mai scurtă de spitalizare, o refacere mai rapidă a pacientului şi implicit o reintegrare mai uşoară în familie şi la locul de muncă’, a afirmat, la rândul său, Cristian Luţan, director executiv adjunct ARPIM.
Medicamentele originale sunt rezultatul unui proces de cercetare şi dezvoltare, care durează în medie 10 – 12 ani.
Anual se investesc sume din ce în ce mai mari în cercetarea şi descoperirea de medicamente noi, la nivel global – în anul 2009 investiţiile au fost de 95,2 miliarde dolari.
