Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a amorsat noi tensiuni în rândul personalului medical care tratează pacienți COVID-19, referindu-se la stimulentul în valoare de 2500 de lei brut, prevăzut a fi acordat din fonduri europene. Cadrele medicale nu au primit nici acum banii, deși modul de acordare este reglementat încă din 6 aprilie când a fost emisă o ordonanță de urgență referitoare la măsurile de sprijin decontate din fonduri europene.
Ministrul Nelu Tătaru a susținut, într-o declarație acordată miercuri, că nu a primit de la nici un spital lista celor nominalizați de manageri pentru plata stimulentului. O primă reacție a venit de la primarul general al Capitalei, Gabriela Firea care a respins afirmațiile ministrului Sănătății arătând că toate spitalele din administrarea Primăriei Municipiului București, au trimis aceste nominalizări, dar nu către minister, ci către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, așa cum prevede procedura.
Ce prevede legea
Acordarea stimulentului de risc este reglementată de articolul 8 din OUG 43/2020,
modificat printr-o altă ordonanță adoptată pe 7 mai și care prevede:
- Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună, pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinație, prin ordonatorul principal de credite.
Printre beneficiari se află personalul medico-sanitar și auxiliar, inclusiv paramedici și personal din structuri paraclinice care îngrijesc bolnavi cu COVID-19, asistenți comunitari, angajați din DSP-uri, din servicii de medicină legală care fac necropsii decedaților confirmați cu SARS-CoV-2, angajații din laboratoarele sanitar-veterinare în care se fac teste prin metode PCR, angajații MApN care desfășoară activități medicale cu pacienți COVID-19.
Lista beneficiarilor se stabilește prin decizie a conducătorului unității angajatoare, dar nicăieri nu este prevăzută obligativitatea ca aceste nominalizări să ajungă la Ministerul Sănătății. Primarul general, Gabriela Firea, spune că ”în conformitate cu procedura de decontare, raportat la dreptul acordat, spitalele au transmis către Casa Națională de Asigurări de Sănătate situațiile cu toate informațiile necesare…Sumele urmează a fi plătite de către spitale abia după ce sunt decontate de CNAS.”
Alți manageri contactați de medikatv.ro au opinat că interpretarea corectă ar fi că banii se plătesc din bugetul de salarii al spitalului după care se fac cereri de rambursare din fonduri europene.
Cert este că, nicăieri în documentele oficiale, nu apare, pe circuit, Ministerul Sănătății.
Ceea ce este reglementat foarte clar, în textul ordonanței, este că stimulentul de risc va fi acordat doar pentru cele două luni în care România s-a aflat în stare de urgență. După ieșirea din această stare, sporurile pentru personalul medical vor îmbrăca forme care urmează a fi discutate, a anunțat, la Medika Tv, ministrul Sănătății, într-o declarație consemnată AICI. Altfel spus, singura certitudine, în momentul de față sunt stimulentele de risc, câte 2500 de lei brut/lună, timp de două luni, cu singura mențiune că nu se știe când și de unde vor ajunge la medici și asistente.
