Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată în acest an sub sloganul ‘O stare bună de sănătate adaugă viaţă anilor – vârstnici sănătoşi, activi şi fericiţi!’.
Din 1950, Ziua Mondială a Sănătăţii este celebrată în fiecare an pe 7 aprilie, pe o temă care evidenţiază un domeniu prioritar pentru OMS.
În acest an, Ziua Mondială a Sănătăţii are ca temă sănătatea şi îmbătrânirea şi coincide cu marcarea anului 2012 ca Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii (AEIA), care se desfăşoară sub auspiciile Comisiei Europene.
În această săptămână, Ministerul Sănătăţii, prin specialiştii departamentelor de promovare a sănătăţii din direcţiile de sănătate publică, în colaborare cu parteneri de la nivel local, a demarat o campanie de promovare.
Scopul acesteia a fost acela de implicare a autorităţilor responsabile, de la decidenţi până la politicieni, precum şi a membrilor societăţii, vârstnici, dar şi tineri, pentru a ajuta la protejarea şi îmbunătăţirea stării de sănătate odată cu îmbătrânirea, a acţiona în scopul creării unei societăţi care apreciază şi recunoaşte vârstnicii ca fiind resurse valoroase şi susţinerii participării lor depline în societate.
Obiectivele principale ale campaniei au fost reprezentate de conştientizarea opiniei publice şi grupurilor ţintă privind problematica îmbătrânirii sănătoase, elaborarea de planuri de acţiuni judeţene specifice pentru o îmbătrânire sănătoasă şi activă şi crearea de medii de comunicare pentru a asigura implicarea autorităţilor responsabile şi membrilor societăţii la elaborarea şi implementarea planurilor menţionate.
Mesajele cheie ale campaniei au fost: vârstnicii reprezintă membrii valoroşi ai societăţii, combaterea discriminării de vârstă este apanajul societăţilor avansate; comunităţile care acordă aprecierea cuvenită vârstnicilor şi încurajează participarea lor activă la viaţa socială sunt mai bine pregătite pentru încercările viitorului; sistemele de sănătate şi sociale trebuie adaptate nevoilor unei populaţii vârstnice în continuă creştere; prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos pe tot parcursul întregii vieţi se poate vorbi de o bătrâneţe activă, sănătoasă şi fericită.
De asemenea, au fost transmise populaţiei 10 recomandări pentru a avea o stare bună de sănătate şi la bătrâneţe, şi anume: menţineţi-vă tensiunea arterială în limite normale, renunţaţi la fumat, preveniţi şi detectaţi precoce cancerul, protejaţi-vă de bolile infecţioase, preveniţi diabetul zaharat, scădeţi valoarea colesterolului, fiţi activi pentru a vă îmbunătăţi starea de sănătate, menţineţi-vă o stare bună de sănătate a musculaturii, oaselor şi articulaţiilor, participaţi la viaţa socială, menţineţi-vă o stare bună de sănătate mintală.
De-a lungul ultimelor decenii, analiza datelor populaţionale a indicat accelerarea îmbătrânirii populaţiei, ridicând astfel semnale de alarmă privind consecinţele acestui proces.
Speranţa de viaţă este în creştere, ratele de fertilitate sunt în scădere iar generaţiile născute în perioadele de maximă fertilitate sunt pe cale de a ieşi din activitate, urmând să mărească, în viitorul apropiat, numărul pensionarilor.
Existenţa acestor factori a condus la dezbateri privind modul în care Statele Membre ale Uniunii Europene vor face faţă impactului pe care modificarea structurii pe grupe de vârstă a populaţiilor îl va avea asupra finanţelor publice, a numărului de salariaţi, creşterii economice şi a altor ‘zone’ ale politicului.
La nivel global, din 1980 şi până în prezent numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani s-a dublat iar numărul persoanelor cu vârsta peste 80 de ani va fi până în 2050 de 395 milioane, de patru ori mai mare decât astăzi.
Se prognozează că până în 2050 persoanele peste 60 vor depăşi numeric copiii sub 14 ani. De asemenea, că populaţia din Regiunea europeană OMS va creşte de la 894 milioane în 2010 până la 910 milioane în 2020, dar până în 2050 va reveni la nivelul actual.
Numărul persoanelor cu vârsta peste 85 ani este prevăzut să crească de la 14 milioane în 2010 la 19 milioane în 2020 şi la 40 milioane până în 2050. Ponderea persoanelor de 60 ani şi peste şi a persoanelor de 80 ani şi peste va fi în creştere în majoritatea ţărilor europene.
Majoritatea ţărilor (excepţii fac Bulgaria, Danemarca, Suedia) se vor menţine în primele 10 poziţii ca procent al populaţiei de 60 ani şi peste şi în 2030 iar în 2060, doar Bulgaria revine în acest top, restul fiind ţări noi, ceea ce semnifică faptul că la sfârşitul orizontului de prognoză în unele ţări procesul se va ameliora iar în altele va lua amploare.
În ceea ce priveşte poziţia României, în anul 2060, aceasta va fi pe poziţia a treia, cu 41,0% din totalul populaţiei format din persoane de 60 ani şi peste.
Populaţia de 80 ani şi peste va creşte în următorii ani, ajungând în cele 27 de ţări ale UE în 2030 şi 2060 la 35,3 milioane (7,0%) şi, respectiv, 61,4 milioane (12,1%) faţă de 23,3 milioane (4,6%) în 2010.
Procentul femeilor de 80 ani şi peste în total femei, în anul 2030, respectiv 2060, va reprezenta 8,7%, respectiv 14,1% faţă de 6,0% în 2010, fiind net superior procentului bărbaţilor de 80 ani şi peste în total bărbaţi: 5,2% – 2030, 10,2% – 2060, respectiv 3,2% – 2010.
Majoritatea ţărilor (excepţii făcând Grecia, Marea Britanie, Spania) se vor menţine în primele 10 poziţii ca procent al populaţiei de 80 ani şi peste şi în 2030.
La orizontul anului 2060, majoritatea ţărilor vor ieşi din top, fiind înlocuite de altele noi, Finlanda fiind singura ţară care îşi va păstra poziţia în clasament în toţi anii selectaţi pentru analiză.
România se va afla în anul 2060 pe poziţia a cincea, cu 13,1% din totalul populaţiei format din persoane de 80 ani şi peste această vârstă.
