Deși importante, programele de screening pentru depistarea bolilor oncologice, în special a cancerului de sân, sunt prea puțin utilizate la noi în țară. România este deficitară la acest capitol, iar rezultatul este reprezentat de o creștere a numărului de cazuri.
„Ce înseamnă screening? Screeningul se adresează unei populații de risc, criteriile de screening le stabilesc specialiștii, pentru că screeningul presupune să te adresezi unei populații cu posibilitatea cea mai mare de a dezvolta boala respectivă” susține dr. Dan Corneliu Jinga, medic primar oncologie medicală, Director Medical, Centrul Medical Neolife.
Programele de screening sunt însă diferite de la un stat la altul, iar această diferență este generată de mai mulți factori.
„Screening-ul este diferit de la țară la țară, în funcție de vârsta medie. Într-un fel faci screening în sudul Europei, unde cancerul mamar apare mai rapid la vârste mai tinere, și altfel faci în nordul Europei unde vârsta de apariție este mult mai înaintată” explică dr. Dan Corneliu Jinga, medic primar oncologie medicală, Director Medical, Centrul Medical Neolife.
La noi în țară programele de screening pentru bolile oncologice sunt încă în fază incipientă, în sensul că se fac pași pentru legiferarea lor, dar mai sunt multe etape de parcurs pentru punerea lor în practică astfel încât să devină cu adevărat funcționale.
„România are o vârstă medie în jur de 50 de ani, este vârsta europeană. Ea în ultimii ani a scăzut și scade continuu această vârstă. Astfel și strategiile de screening se adaptează în funcție de această evoluție” mai spune dr. Dan Corneliu Jinga, medic primar oncologie medicală, Director Medical, Centrul Medical Neolife.
