Medicul rezident Georgian Ciubotaru scrie, într-o postare pe Facebook, cum ar trebui să decurgă o consultație la neurochirurg, ce întrebări ar trebui să capete răspuns și ce lucruri ar trebui să-și lămurească un pacient. Sfaturile sunt valabile atât în cazul unei consultații față în față, cât și în cazul unei consultații online.
1. Discutați deschis cu medicul și căutați unul care discută la fel cu dumneavoastră. Niciunul, indiferent de experiență sau calitatea înaltă a actului medical, nu are dreptul să jignească, să vă repeadă sau pur și simplu să vă evite. Și opusul este însă valabil: încercați să înțelegeți că suntem oameni și că nu le știm pe toate, că și noi greșim deși dăm tot ce avem și mai presus de toate, avem și noi familii, ore de somn și urgențe. Dacă nu sunt urgențe absolute, nu ne căutați la ore la care nici dumneavoastră nu funcționați, pentru că suntem mai predispuși greșelii.
2. Când vine vorba de tumori intracraniene, faceti-vă o listă de întrebări, scrisă, care să cuprindă:
a. ce tumoră crede medicul că este (în 70% din cazuri, avem ipoteze clare din IRM sau măcar dacă e benignă sau malignă);
b. dacă trebuie operată și dacă este posibil;
c. care sunt șansele de deficit neurologic sau de deces dacă se operează, respectiv dacă nu se intervine;
d. care anume sunt deficitele neurologice la care se poate aștepta (atât generale, cât și asociate direct tumorii);
e. cât anume se poate operată din tumoră, dacă există vreo zonă mai dificil de rezecat;
f. care este planul pe termen lung în situația ideală în care avem o rezectie completă și fără deficite;
g. în eventualitatea în care se așteaptă la rest tumoral postoperator, care va fi planul pe viitor cu restul tumoral;
După o intervenție neurochirurgicală, la 24 de ore sau mai mutl trebuie realizată o examinare imagistică, mai spune medicul rezident neurochirurg: Trebuie să existe o examinare imagistică postoperatorie precoce (CT sau RMN la <24h) în aproape toate cazurile, în special în cazul tumorilor voluminoase. Dacă prima examinare postop este la 3 luni și arată o tumoră, sunt 2 opțiuni: fie nu aveți habar dacă tumora a fost rezecată complet și e extrem de agresivă de s-a refăcut atât de repede, fie pur și simplu chirurgul nu a rezecat-o deși asta v-a spus. Este un compromis pe care nu trebuie sub nicio formă să îl acceptați. Având în vedere totuși că în anumite cazuri rare această investigație nu este necesară, discutați cu medicul dumneavoastră curant acest aspect.
Pregătirea preoperatorie impune și aceasta câteva răspunsuri care ar trebui să vină de la medicul de specialitate:
a. cum vă pregățiți pentru intervenție
b. dacă trebuie să fiți tunși în cap sau epilați inghinal (aproape toate intervențiile cerebrale necesită sondare vezicală, iar unele investigații necesită cateterizare femurală la nivel inghinal)
c. dacă și când trebuie să faceți duș (recomandarea mea personală e să nu intrați NICIODATĂ în operație fără să fi făcut duș cu șampon chirurgical în spital, cu 1-24 de ore preop);
d. care sunt restricțiile postoperatorii și cât timp durează (efort, soare, apă – înot sau duș, alimente, alcool, tutun, etc). Cred că este de bun simț să spun (tocmai pentru că am întâlnit asemenea situațîi) că nu există NICIO contraindicație la spălatul pe cap postoperator timp de săptămâni sau luni. Sigur, în terapie intensivă, când există tuburi ce comunica direct cu creierul, poate nu ne gândim la aspectele astea, însă va asigur că o perioada în care nu facem baie atât de mult timp are un efect dezastruos și asupra psihicului, nu doar fizic.
e. Discutați cu medicul nu doar contraindicațiile, ci și motivele pentru care acestea există (care ar trebui să fie de bun simț și ușor de înțeles), pentru a vedea dacă nu cumva unele dintre ele sunt inutile în cazul dumneavoastră particular.
Medicul rezident Georgian Ciubotaru explică de ce este important să se stabilească și următoarele controale. ”Stabiliti când vor exista următoarele controale și cu cine luați legătură pentru programări, precum și ce acte sunt necesare (unele necesită bilete de trimitere, RMN-uri, audiograme, examinări oftalmologice, etc). Ideal ar fi ca biletul de externare să fie discutat cu medicul înainte de plecarea dumneavoastră din spital. Orice ar fi, nu părăsiți spitalul fără să fi citit și să fi înțeles biletul de externare și rețeta. Uneori pot exista greșeli, cuvinte neînțelese, iar alteori pot chiar lipsi informații esențiale. Asigurați-vă că atunci când ajungeți acasă, nu veți avea nevoie să îl sunați pe medic să vă explice din memorie biletul.”
Consultația online
Foarte utilizate în pandemie, consultațiile online trebuie să respecte câteva reguli, pentru un rezultat lipsit de erori. ”Toată simptomatologia cât mai detaliată, pe perioade, descrieți zona afectată cât mai detaliat investigațiile să fie pe cât se poate în format digital (filmele Rx/CT/RMN fără CD au o calitate extrem de scăzută și le puteți trimite doar dacă va mulțumiți cu o opinie de o calitate similară) și de asemenea, scrieți întrebările pe care le aveți.”
Lista lui ”AȘA NU! ”
Medicul rezident neurochirurg Georgian Ciubotaru are și câteva sfaturi în legătură cu situații/întrebări/fapte pe care să le evitați:
1. Dacă medicul se uită pe filme și nu pe imaginile în format electronic, informația pe care o are despre patologia dumneavoastră e cam 30-50% din ce ar trebui să știe. Detaliile sunt cele care fac diferența, iar ele sunt pe CD. Bazați-vă pe opinia dumnealui cam tot 30-50%!
2. Nu lăsăți la medic CD-ul sau documentele dumneavoastră. Conform Legii Drepturilor Pacientului (Nr 46/21.01.2003 actualizată la dată de 10.01.2019), dumneavoastră aveți dreptul oricând să solicitați o a două opinie oricărui alt medic, pe baza investigațiilor dumneavoastră, chiar și internat în spital. Și solicitați-o, pentru că de multe ori pot există diferențe mari între părerile mai multor medici.
3. Nu vă bazați neapărat pe gradul universitar sau vârsta înaintată a medicilor. Uneori, medicii în vârstă rămân blocați în medicina învățată în tinerețe. Mai mult, gradele universitare se câștigă în baza activității de cercetare, nu în baza excelenței în activitatea clinică.
4. Deopotrivă, nu ridicați în slăvi medicii fără experiență sau rezidenții. Deși tehnicile moderne pot fi de multe ori salvatoare de vieți, intervențiile dificile pot dura foarte mult sau chiar eșua în contextul experienței precare.
5. Nici nu mai e cazul să amintesc că a apus vremea în care se folosea CT-ul ca investigație preoperatorie în tumori/epilepsie. Trăim de mulți ani în perioada în care medicii care își respectă pacienții intervin doar cu IRM (pe vechea denumire – RMN) și de multe ori și acela neapărat 3D (protocol neuronavigatie, protocol epilepsie etc).
6. Urmărirea pacienților cu tumori/epilepsie NU SE EFECTUEAZĂ cu CT sau pe baza clinicii! Examinarea CT e iradiantă și se folosește ca urmărire doar în cazuri selecționate (AVC, traumă, urgențe, etc). Se fac controale IRM (RMN) seriate, conform unui program pe care îl stabiliți clar cu medicul dumneavoastră! Cu cât agresivitatea unei tumori e mai ridicată, cu atât controalele sunt mai dese. Tumoră grad IV, agresivă, malignă, care “face pui” etc. Controale la 3 luni (cel puțin în primul an). Tumoră de grad I, benignă, cuminte, care “nu face pui” etc.? la 3/6/12 luni, în funcție de ce spune medicul. NU STAȚI 5-10 ANI sau până va simțiți rău! Este timp prețios pe care îl pierdeți, iar pierderile de țesut cerebral asociate intervențiilor ulterioare nu vi le aduce înapoi nimeni!
7. NICIODATĂ nu întrebați “cât mai am/are de trăit?”. În primul rând, în momentul în care se oferă o dată clară, speranța de viață scade, afectată strict de informarea defectuoasă a medicului. Apoi, nu suntem vrăjitori sau zei să știm lucrurile acestea și nici nu trebuie să luăm postura asta. Mai mult, nu se poate vorbi clar despre astfel de lucruri în absența unui diagnostic anatomo-patologic (adică după ce s-a trimis tumoră rezecata la anatomo-patolog. Unii consideră, în mod greșit, că este același lucru cu o “biopsie”)
În încheiere, alegeți-vă medicul cu grijă și cu sufletul deschis, pentru că eventualele complicații și le va asuma el, dar le veți purta dumneavoastră.
