Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă a sistemului nervos central, dar și a sistemului nervos periferic vegetativ în care un impact deosebit prin consecințe îl au mai ales tulburările gastrointestinale, tulburările cardiovasculare, hemodinamice și nu în cele din urmă și cele urogenitale. Boala Parkinson e o boală frecventă, ea, în lume, fiind a doua boala neurodegenerativă după boala Alzheimer. Se estimează că în România ar fi aproximativ 70.000 de pacienți, din care cei mai mulți se tratează la Spitalul Universitar de Urgență București.
Potrivit unei cercetări efectuate de o echipă multidisciplinară de la Spitalul Universitar de Urgență București, ”dintre toate bolile neurodegenerative, Parkinson este cea mai tratabilă boală, în sensul că terapiile simptomatice, pe care le avem de foarte multă vreme și care s-au perfecționat de-a lungul timpului, ameliorează foarte mult cele mai multe dintre simptomele bolii chiar dacă nu opresc evoluția ei. Acest lucru duce la o creștere semnificativă și de durată a calității vieții pacienților care încă pot rămâne foarte activi în viața socială, familială, profesională, pot să ducă o viață cât mai apropiată de normal pentru mult timp față de momentul bolii”, precizează cu ocazia Zilei Mondiale a luptei împotriva Bolii Parkinson academician profesor universitar doctor Ovidiu Băjenaru, șeful clinicii de Neurologie din cadrul SUUB și președinte de onoare al Societății de Neurologie din România.
Tot el vorbește despre așa-numitele terapii asistate de dispozitiv care dau cele mai bune rezultate în tratamentul acestei boli. ”Fie utilizăm medicamente, dar care se administrează altfel decât pe cale orală, fie apelăm la modalități neurochirugicale de implantare de electrozi la nivelul unor structuri din creier care sunt afectate de această boală și care să producă acolo o stimulare pe care medicamentele nu pot să o mai facă. De obicei, acest tip de tratament permite reducerea cu mult a dozelor de medicamente ceea ce este suficient pentru a asigura o bună funcționalitatea a pacienților pentru multă vreme, concomitent cu reducerea riscului reacțiilor secundare a medicației. Stimularea cerebrală profundă a început în urmă cu peste 10 ani în România, la Spitalul Universitar de Urgență București și este rezultatul unei colaborări dintre clinica de neurologie și cea de neurochirurgie. Între timp am reușit să dezvoltăm și un program național pentru acest tip de tratament, iar cele mai multe cazuri din România sunt rezolvate aici, la SUUB, de către echipa comună neurologie- neurochirurgie.”, mai precizează prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru.
